| Pages in topic: < [1 2] | fara intermediari Thread poster: macovei2000
|
|---|
Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 04:36
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| se poate şi fără "intermediari" | Oct 29, 2008 |
Eu consider intermediar unul care pune pe cineva într-un birou să ia nişte hârtii la tradus, le dă mai departe traducătorilor, le primeşte de la traducător, nu se atinge de ele şi le dă mai departe la client aşa cum le-a primit de la traducător (ca să nu zic în starea în care le-a primit ) Cred că specializarea traduceri autorizate este cam singura unde se poate vorbi de intermediere propriu-zisă în traduceri.
... See more Eu consider intermediar unul care pune pe cineva într-un birou să ia nişte hârtii la tradus, le dă mai departe traducătorilor, le primeşte de la traducător, nu se atinge de ele şi le dă mai departe la client aşa cum le-a primit de la traducător (ca să nu zic în starea în care le-a primit) Cred că specializarea traduceri autorizate este cam singura unde se poate vorbi de intermediere propriu-zisă în traduceri.
O firmă de traduceri face multe alte lucruri prin care adaugă valoare unui proiect de traducere, în concordanţă cu cerinţele actuale de pe piaţă. Aşadar îşi câştigă banii într-un fel sau altul. Niciunei firme de traduceri nu-i convine să-şi plătească prost traducătorii dacă îi poate plăti bine, am auzit şi de salarii mari (salar fix+proiecte) la traducători angajaţi sau colaboratori ai firmelor de traduceri din România.
Revenind la cum se poate sări peste "intermediar", cunosc cazuri de reţele de traducători care au manager de proiect şi oameni de vânzări şi pot prelua proiecte mari în limitele anumitor capacităţi (adică nu volume tip Microsoft). Însă, condiţia sine qua non este să aibă cunoştinţe şi relaţii personale solide la instituţii gen guverne, ONU, UNESCO şi cuvântul persoanei care negociază proiectul pentru echipă să reprezinte o garanţie dincolo de orice dubii. Probabil mulţi nu vom ajunge la un asemenea statut privilegiat. Dar se poate, deşi în cazuri rare.
Problema care se ridică este creşterea exponenţială a volumelor de lucru de la un an la altul. S-a ajuns la situaţii în care nici "intermediarul", adică firma de traduceri la care se adresează clientul direct, să nu mai lucreze direct cu traducătorii, ci să transfere riscurile logistice asupra unor firme de traduceri mai mici, lungind astfel "lanţul slăbiciunilor". De exemplu, din câte ştiu, Microsoft dă de mâncare la o bună parte din industria de traduceri din lume, chiar pe limbi pe care nu există alt gen de cerere pe piaţă: lucrează cu multe firme de traduceri (unele dintre ele au urcat vertiginos în top 20 din lume ca urmare a colaborării), care la rândul lor preferă să lucreze cu firme mai mici de traduceri din diferite ţări (iar acestea au traducătrori angajaţi şi, mai puţin, traducători colaboratori pe aceste proiecte). Aşadar, vorbim de o industrie în adevăratul sens al cuvântului, bazată pe cunoaştere şi tehnologie, nu vorbim de câteva certificate care pot foarte bine să vină direct la traducător. ▲ Collapse
| | | | macovei2000
Romania
Local time: 04:36
Romanian to Greek
TOPIC STARTER | munca intelectuala nu e pretuita | Oct 29, 2008 |
oare traducerea este o industrie mecanica (tip outsourcing, marketing)
sau oamenii depun o munca intelectuala si nu "biroul", depune munca in locul lor?
de fapt intermedierea tine tot de procesul traducerii si ar trebui sa fie exclusiv la latitudinea traducatorului/terminologului/revizorului nu a intermediarului care nu este o profesie liberala....e pacat..
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 04:36
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| realitatea obiectivă şi cea subiectivă revisited | Oct 29, 2008 |
De unde aţi ajuns la concluzia că munca intelectuală nu e preţuită? Pe ce se bazează aceste afirmaţii, există argumente, studii, cifre, statistici dincolo de impresiile subiective ale câtorva persoane?
Este foarte greu, atunci când cunoşti numai un segment din ceea ce se petrece într-un domeniu vast şi din ce în ce mai tehnologizat şi divers, să-ţi dai cu părerea şi să generalizezi. Din studiile ATR reiese că, dimpotrivă, traducerile sunt un domeniu din ce în ... See more De unde aţi ajuns la concluzia că munca intelectuală nu e preţuită? Pe ce se bazează aceste afirmaţii, există argumente, studii, cifre, statistici dincolo de impresiile subiective ale câtorva persoane?
Este foarte greu, atunci când cunoşti numai un segment din ceea ce se petrece într-un domeniu vast şi din ce în ce mai tehnologizat şi divers, să-ţi dai cu părerea şi să generalizezi. Din studiile ATR reiese că, dimpotrivă, traducerile sunt un domeniu din ce în ce mai profitabil în România, peste 60% dintre cei care au răspuns la studiul de piaţă al ATR au raportat creşteri uşoare sau semnificative ale cererii şi ale cifrei de afaceri. De asemenea, din analizele încrucişate efectuate în cadrul studiului reiese foarte clar că traducătorii part-time nu resimt această creştere a pieţei la fel de mult la traducătorii full-time, din motive evidente.
Unul dintre rolurile unui studiu de piaţă este să ofere repere într-un domeniu: este posibil ca realitatea imediată pe care noi o cunoaştem să fie diferită de cea la nivel naţional sau global, caz în care un astfel de studiu ne poate arăta imaginea de ansamblu.
Poate că realitatea subiectivă ne joacă feste, dar cifrele obiective arată cu totul altceva.
[Editat la 2008-10-29 08:26] ▲ Collapse
| | | | macovei2000
Romania
Local time: 04:36
Romanian to Greek
TOPIC STARTER | evaziune fiscala ...de jena | Oct 29, 2008 |
realitatea subiectiva este ca am primit telefoane prin care mi se spune ca traducatorii autorizati au renuntat sa mai dea chitante si facturi si s-au retras de la circa financiara pentru ca la un pret de 4-5 lei pe pagina cei 16% conteaza foarte mult, preturile sunt evident impuse de birourile de traducere, nu de traducatori, aici este problema pe care doresc sa o rezolv definitiv. (cazurile au fost semnalate in Brasov)
printre altele: la 4 -5 lei pagina cred si eu ca faci evaziune ... See more realitatea subiectiva este ca am primit telefoane prin care mi se spune ca traducatorii autorizati au renuntat sa mai dea chitante si facturi si s-au retras de la circa financiara pentru ca la un pret de 4-5 lei pe pagina cei 16% conteaza foarte mult, preturile sunt evident impuse de birourile de traducere, nu de traducatori, aici este problema pe care doresc sa o rezolv definitiv. (cazurile au fost semnalate in Brasov)
printre altele: la 4 -5 lei pagina cred si eu ca faci evaziune fiscala si dupa aceea iti este frica sa recunosti acest lucru. Mie nu imi este frica sa vorbesc cand aud repetat astfel de cazuri. Cazurile doresc sa ramane anonime, dar nu inseamna ca sunt rezolvate, daca sunt anonime.
sper sa fie publicabil mesajul si sa continuam dialogul ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 04:36
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| de cine ar trebui să se ocupe o asociaţie profesională | Oct 29, 2008 |
macovei2000 wrote:
realitatea subiectiva este ca am primit telefoane prin care mi se spune ca traducatorii autorizati au renuntat sa mai dea chitante si facturi si s-au retras de la circa financiara pentru ca la un pret de 4-5 lei pe pagina cei 16% conteaza foarte mult, preturile sunt evident impuse de birourile de traducere, nu de traducatori, aici este problema pe care doresc sa o rezolv definitiv. (cazurile au fost semnalate in Brasov)
În opinia mea, şi trag speranţă nu numai a mea, o organizaţie profesională trebuie să se ocupe de traducătorii profesionişti activi de pe piaţă. Cu alte cuvinte, nu de cei care nu funcţionează în concordanţă cu legislaţia fiscală şi de altă natură, nu de cei care pretind că sunt traducători, dar nu există practic din punct de vedere juridic, de evazionişti, de ilegalişti etc. Astfel de persoane vor exista întotdeauna, în orice domeniu, întrebarea se pune ce atitudine trebuie să aibă o organizaţie profesională faţă de cei care fac concurenţă neloială altor colegi prin astfel de mijloace. Înţeleg că dumneavoastră aveţi o vocaţie de justiţiar, dar mă întreb dacă este corect direcţionată. Lumea nu o poate nimeni schimba, mă întreb însă, chiar dacă aveţi această impresie, dacă procedaţi corect lăsându-vă acaparat, împreună cu întreaga dv. uniune, de o mare de aşa-zişi traducători şi de neprofesionişti cu probleme cu un fond cel puţin îndoielnic (revendică tarife mari, dar lucrează la negru, acuză neplata unor facturi inexistente neemise în baza unor acorduri verbale etc.). Cum ar putea cineva care nu emite facturi, pentru că nu este înregistrat la Finanţe, ci lucrează pe bază de "acorduri verbale", să lucreze la tarife decente cu clienţi precum Microsoft? I may be wrong, but I don't think so!
Poate ar trebui să vă ocupaţi mai mult de cei care sunt traducători profesionişti activi şi mai puţin de cei care nu fac faţă şi nu sunt competitivi nici măcar pe piaţa locală, darmite pe cea naţională sau globală. Celor care se află la periferia peisajului profesional le putem oferi doar informaţii şi sfaturi, şi putem spera că, într-o zi, vor intra în rândul profesioniştilor din toate punctele de vedere.
[Editat la 2008-10-29 09:44]
| | | | | răspuns absurd cu caracter (subiectiv) | Oct 29, 2008 |
Acum mai bine de o sută de ani, un scriitor român spunea ceva splendid despre comunicare: „Tu spui o vorbă şi eu îi dau înţelesul pe care i l-aş da dacă aş spune-o eu. Tu faci un lucru şi eu îi dau înţelesul pe care i l-aş da dacă l-aş face eu. Şi-atunci, cum vrei să ne-nţelegem?”
O opinie este în primul rând rodul experienţei personale şi este mai mult descriptivă şi mai puţin prescriptivă. Erijarea în deţinători ai unor adevăruri absolute ne adu... See more Acum mai bine de o sută de ani, un scriitor român spunea ceva splendid despre comunicare: „Tu spui o vorbă şi eu îi dau înţelesul pe care i l-aş da dacă aş spune-o eu. Tu faci un lucru şi eu îi dau înţelesul pe care i l-aş da dacă l-aş face eu. Şi-atunci, cum vrei să ne-nţelegem?”
O opinie este în primul rând rodul experienţei personale şi este mai mult descriptivă şi mai puţin prescriptivă. Erijarea în deţinători ai unor adevăruri absolute ne aduce într-o postură extrem de vulnerabilă, chiar dacă am fi tobă de documentare, pur şi simplu pentru că adevărurile absolute sunt mult prea mari pentru a fi ţinute în mână . Avem adevărurile care vin din experienţa noastră şi din mai multe sau mai puţin informaţii, care şi ele pot fi mai mult sau mai puţin solide. Nu cred că cineva ar putea spune cu precizie cum stăm dar sigur că fiecare dintre noi vrem să înţelegem acest lucru.
Dihotomia paradoxală intermediar/client direct, agenţie/freelancer, preţuri mici/preţuri mari, pagini mici/pagini mari traduce de fapt dihotomia neparadoxală mai bine/mai rău, care este o durere ancestrală a tuturor, indiferent de breaslă, şi care mi se pare în primul rând o problemă de raportare individuală şi apoi de raport statistic.
E riscant să dai sfaturi în baza experienţei personale. În paranteză fie spus, e riscant să dai sfaturi oricum... Sigur că poţi povesti ce ţi s-a întâmplat, dar nu poţi generaliza, n-ai voie s-o faci pentru că poţi duce în eroare.
Pentru fiecare dintre noi „intermediar” înseamnă altceva – ca experienţă personală – de la o creatură semianalfabetă şi slinoasă cu aere de angajator, până la numele unui PM pe care n-o să-l vezi la faţă niciodată, cu care ţii legătura pe text, luând inclusiv decizii extralingvistice. Între aceste două capete orice e posibil. Cu care intermediari nu suntem de acord, cu cei cu care am dat-o noi în bară, care sug sângele poporului, sau cu cei cu care alţii au colaborat cu succes?
Pentru unii dintre noi „agenţii” înseamnă nişte tarabe semiacoperite din apropierea pieţelor, a spitalelor şi a birourilor de paşapoarte, în care serviciile de traduceri fac parte dintr-o gamă largă de servicii specifice acestor zone. La celălalt capăt sunt agenţiile din marea industrie a traducerilor, uriaşe şi impersonale, care scot mustul din om şi care plătesc pentru asta pe măsură. Cărora dintre ele ne împotrivim: celor cu care acceptăm să lucrăm în orice condiţii sau celor cu care n-am ajuns să lucrăm încă?
Dacă sunt traducători fericiţi de colaborarea cu micii intermediari din sectorul traducerilor artizanale, ei vor pleda pentru aceştia. Traducătorii familiarizaţi cu proiectele internaţionale de anvergură, le vor prefera, cu tot cu agenţiile de la care le-au primit. Din asta mi se pare riscant să tragem o concluzie cu titlu de învăţătură pentru generaţiile care vin.
Rezultatele sondajelor amintite de Cristiana, la care am participat o bună parte dintre noi, vorbesc despre tendinţe care pot părea de necrezut pentru unii. Asta nu înseamnă că sondajele nu au dreptate sau că cei nemulţumiţi n-au de ce să fie nemulţumiţi. Înseamnă doar că în realitate există şi mulţumiţi şi nemulţumiţi şi că nimic nu se poate face dinafară pentru a trece dintr-o tabără într-alta.
Spuneam şi mai demult că "mult" şi "puţin" sunt nişte cuantificatori foarte „personali” în general şi în special atunci când e vorba de bani. Pentru că de fapt despre asta vorbim. Acestea sunt discuţiile cele mai fervente în care, crezând că vorbim despre cine ştie ce, vorbim de fapt cu precădere despre noi. Raportul dintre fiecare dintre noi şi bani e o chestiune de relaţie, de dinamică personală, atât de personală încât poate fi uneori de neînţeles pentru ceilalţi. Există nivele sau trepte de tarifare stabilite în baza unor formule, a unor condiţii etc. care au o justificare economică dar există şi tarife personale. Adică există şi situaţii în care poţi ridica ştacheta cu condiţia ca cei care te plătesc să ştie pe ce dau banii. Lucia a spus de curând un adevăr mai puţin convenabil: sunt clienţi care nu aleg doar după preţ. Totul e să ne întâlnim cu ei, ori asta nu e numai o chestiune de noroc. Sigur că mi-e uşor s-o cred pe Lucia, pentru că mi s-a întâmplat şi mie acest lucru şi sigur că pare mai greu de crezut pentru cei cărora nu li s-a întâmplat. Dumnezeu dă, dar nu bagă în traistă.
Nu cred că există standarde şi acte juridice normative pe lumea asta care să poată obliga pe cineva să fie mai bun. Şi nici reţete universale. Specializarea într-o anumită direcţie e de multe ori mai mult o chestiune de conjunctură decât de decizie luată în cunoştinţă de cauză. Colegii au spus o mulţime de lucruri valoroase pe tema asta pe un alt fir de discuţie. Ele vorbesc despre un anumit fel de experienţă: o experienţă lucidă şi rodnică. Şi faptul că au povestit lucruri atât de diverse mi se pare foarte încurajator: nu există un singur drum pe care să ne-mbulzim cu toţii, sunt o mulţime de cărări pe care fiecare poate merge în pasul lui.
Toate aceste lucruri se leagă. Şi toate fac parte dintr-o discuţie foarte largă despre calitate. Eu cred că fiecare are deschis un topic interior, dublu-restricţionat, pe tema „Ce sunt dispus să fac pentru bani”. ▲ Collapse
| | | | macovei2000
Romania
Local time: 04:36
Romanian to Greek
TOPIC STARTER | traducatori autorizati | Oct 29, 2008 |
traducatorii autorizati recomanda traducatorilor autorizati
TARIFELE MINIMALE RECOMANDATE, stabilite de U.N.N.P.R. si aprobate de Ministerul Justitiei ca Anexa 4 la OMJ 943/C/2005.
Cine are linkul Anexa 4 sa il posteze pentru beneficul tuturor traducatorilor.
Va multumesc.
| | | | macovei2000
Romania
Local time: 04:36
Romanian to Greek
TOPIC STARTER | tarife traducator autorizat | Oct 30, 2008 |
Anexa 4 la OMJ 943/C/2005
cu tarifele minimale pentru efectuarea traducerilor autorizate
stabilite de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România (U.N.N.P.R.). în baza art. 28 lit. c din Legea nr. 36/1995
si aprobate de Ministerul Justitiei ca Anexa 4 la OMJ 943/C/2005
Uniunea Nationala a Traducatorilor Autorizati din România (U.N.T.A.R.) recomanda traducatorilor autorizati sa aplice mereu aceste tarife minimale, prin... See more Anexa 4 la OMJ 943/C/2005
cu tarifele minimale pentru efectuarea traducerilor autorizate
stabilite de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România (U.N.N.P.R.). în baza art. 28 lit. c din Legea nr. 36/1995
si aprobate de Ministerul Justitiei ca Anexa 4 la OMJ 943/C/2005
Uniunea Nationala a Traducatorilor Autorizati din România (U.N.T.A.R.) recomanda traducatorilor autorizati sa aplice mereu aceste tarife minimale, prin urmare sa nu aiba tarife mai mici decat cele din Anexa 4 de mai jos, ci sa perceapa preturi pe pagina mai mari sau cel putin egale cu tarifele minimale din Anexa 4 de mai jos, asa cum au fost ele stabilite de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România (U.N.N.P.R.) si aprobate de Ministerul Justitiei.
U.N.T.A.R. aminteste membrilor sai ca societatile comerciale care au ca obiect de activitate traducerile si care colaboreaza cu traducatori si interpreti autorizati sunt clienti persoane juridice ai traducatorilor autorizati PFA.
Traducatorii autorizati PFA au dreptul sa isi stabileasca ei insisi preturile la care lucreaza.
Traducatorii autorizati PFA au dreptul, dar nu si obligatia, sa accepte preturile oferite de societatile comerciale care au ca obiect de activitate traducerile.
U.N.T.A.R. îi încurajeaza pe traducatorii autorizati PFA sa le aplice societatilor comerciale care au ca obiect de activitate traducerile cel putin tarifele minimale din Anexa 4 pentru clienti persoane juridice, respectiv minim 25 RON / pagina.
De asemenea, U.N.T.A.R. recomanda tariful minimal pentru efectuarea interpretariatului autorizat de 100 RON / ora de interpretariat. Pentru timpul de asteptare se va percepe 50% din valoarea tarifului pentru interpretariat.
U.N.T.A.R. spune un NU hotarât dumpingului, concurentei neloiale si evaziunii fiscale în domeniul traducerilor autorizate. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Şi uite cum stau eu azi şi scriu pe forum
Păi de ce să nu colaborez cu birourile? Pentru simplul fapt că îşi opresc jumatate sau 70 % sau cât îşi opresc ei din pretul pe o pagină? Atâta timp cât eu cer un preţ şi ei mi-l dau care e problema? Facturile îmi sunt achitate la timp indiferent dacă clientul respectiv a plătit sau nu biroul.
Pentru ce sa îmi bat capul cu un client direct? Pentru ce să par... See more Şi uite cum stau eu azi şi scriu pe forum
Păi de ce să nu colaborez cu birourile? Pentru simplul fapt că îşi opresc jumatate sau 70 % sau cât îşi opresc ei din pretul pe o pagină? Atâta timp cât eu cer un preţ şi ei mi-l dau care e problema? Facturile îmi sunt achitate la timp indiferent dacă clientul respectiv a plătit sau nu biroul.
Pentru ce sa îmi bat capul cu un client direct? Pentru ce să particip la negocieri interminabile? Aşa cum am zis şi pe alt forum: timpul e limitat (azi e o excepţie ca scriu pe un forum - de obicei doar citesc şi mă limitez la întrebări care mă interesează strict) şi nu am niciun chef să negociez contracte, să trimit o mie de oferte, să etc.
Şi în plus de asta unde locuiesc eu nu se cer limbile cu care lucrez, nu există multi naţionale şi nici metode de a scoate clienţi direcţi din pălărie.
Oricum s-a mai zis mai sus: o companie mare nu va apela niciodată la subsemnata direct. Va merge la un birou. Din motivele menţionate de colegul nostru mai sus.
Aşa că dragă Ştefan Macovei te rog eu mult nu mai fabula şi coboară cu picioarele în frumoasa Românie ▲ Collapse
| | | | | Pages in topic: < [1 2] | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » fara intermediari | Wordfast Pro | Translation Memory Software for Any Platform
Exclusive discount for ProZ.com users!
Save over 13% when purchasing Wordfast Pro through ProZ.com. Wordfast is the world's #1 provider of platform-independent Translation Memory software. Consistently ranked the most user-friendly and highest value
Buy now! » |
| | Anycount & Translation Office 3000 | Translation Office 3000
Translation Office 3000 is an advanced accounting tool for freelance translators and small agencies. TO3000 easily and seamlessly integrates with the business life of professional freelance translators.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
