| Pages in topic: < [1 2 3] | dezbatere privind verbul "a aplica" Thread poster: Cristina Anghel
|
|---|
| Locaţie şi suport sunt ok | Nov 20, 2009 |
Locaţie este la ordinea zilei în limba română şi este folosit cu sensul de loc în care se petrece / desfăşoară un eveniment. Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, o organizaţie profesională respectabilă, a unei profesii culte, cu studii superioare şi cunoştinţe lingvistice impecabile, anunţa nu de mult detalii despre examenului de notar public, inclusiv locaţia acestuia:
"Candidaţii se vor prezenta în locaţia menţionată la orele 8,30, î... See more Locaţie este la ordinea zilei în limba română şi este folosit cu sensul de loc în care se petrece / desfăşoară un eveniment. Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, o organizaţie profesională respectabilă, a unei profesii culte, cu studii superioare şi cunoştinţe lingvistice impecabile, anunţa nu de mult detalii despre examenului de notar public, inclusiv locaţia acestuia:
"Candidaţii se vor prezenta în locaţia menţionată la orele 8,30, în vederea îndeplinirii formalităţilor de identificare şi acces în sală, iar examenul se va desfăşura între orele 9,00 şi 12,00."
Fişierul .doc este încă pe siteul UNNPR:
http://www.uniuneanotarilor.ro/files/adresa%20locatie%20examen.doc
De asemenea, este plin de ştiri despre locaţia diverselor concerte şi festivaluri, şi pe metalhead.ro, si pe metalfan.ro, si pe siteurile diverselor festivaluri şi ale diverselor trupe şi artişti din România, în presa românească online, precum şi în multe alte locuri pe net.
Şi la MAE se foloseşte locaţie:
"Deseori, consulii onorifici se află în avangarda promovării turistice a României. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care am ales Sinaia ca locaţie pentru acest eveniment."
Tot la MAE se poartă şi suportul:
"Ministerul Afacerilor Externe acordă o importanţă deosebită activităţii desfăşurate de consulii onorifici în domeniul cultural, consular, economic, comercial, al tehnologiei şi ştiinţei, şi de aceea ne bazăm pe suportul pe care-l puteţi oferi cetăţenilor români sau celor care au legături cu România şi care vă solicită sprijinul. [...] Totodată, privim promovarea intereselor comerciale ale României în străinătate ca una dintre principalele sarcini ale misiunilor noastre diplomatice. Sunt convins că reprezentanţii Ministerului Economiei şi Comerţului prezenţi la această reuniune vă vor împărtăşii realizările şi respectiv planurile în acest domeniu pentru perioada următoare. Ministerul Afacerilor Externe va acorda tot suportul său pentru atingerea acestor obiective."
http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=28504
Locaţie cu sens de locul de desfăşurare a unui eveniment încă nu este în DEX, dar precis-precis va ajunge cât de curând; în schimb suport cu sens de ajutor, sprijin, există deja în DEX online:
SUPÓRT, suporturi, s.n. Ceea ce susține sau sprijină un obiect; piesă sau dispozitiv care servește la susținerea unei piese, a unui sistem tehnic etc. ♦ Fig. Ajutor, sprijin, reazem. – Din fr. support.
http://dexonline.ro/search.php?cuv=suport
Prin urmare, eu cred că sunt ok şi locaţie şi suport şi le folosesc şi eu. Sunt neologisme care dau o nuanţă mai elevată limbajului; este ca în cazul prilej - care deja este arhaism; normal acuma se foloseşte ocazie, sau cel mai modern oportunitate. Trebuie să ne obişnuim cu noul şi să îl adoptăm şi să ne bucurăm de el. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 21:02
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
Maria Diaconu wrote:
În general nu folosesc "locaţie" cu sensul de loc, amplasament, sediu. Mă surprinde totuşi că nici DEX-ul, nici MDA-ul nu dau un sens al "locaţiei" pe care eu îl ştiu valabil, şi anume cel de loc (în afara unui studio de filmare) în care se realizează turnarea unui film. Dacă îmi puteţi indica un dicţionar în care găsesc acest sens, mulţumesc.
Un amănunt interesant din MDA (Micul dicţionar academic, vol. III):
sensul 9. al termenului "locaţie" este următorul:
"(Asr) Aşezare într-un anumit loc sau într-o anumită ordine Si: aranjare (1), dispunere, (înv) orânduire (1)".
Unde abrevierile înseamnă:
Asr - astăzi rar
Si: - sinonim
înv - învechit
Apare în DEXI 2007 cu următoarele sensuri:
7. Loc unde se află ceva, unde se produce un fapt, un evenimet etc. * (cinemat.) Loc de filmare (în aer liber) 8. Sediu (al unei instituţii, al unei firme etc.).
Aici la etimologie sunt date atât latinescul locatio, cât şi franţuzescul location şi englezescul location.
Apropo de etimologie şi de modă, "a (se) aplica" a avut cândva în română un sens împrumutat din franceză acela de a se dedica, consacra, dărui. Deşi sensul este încă consemnat în dicţionar (marcat ca învechit), nu se mai foloseşte în limbajul curent. I-a trecut moda.
Eu aş fi de acord cu cele două definiţii din DEXI pentru locaţie. Nu-mi dau seama ce statut are acest DEXI, dar până va apărea un nou DEX (după mai bine de 10 ani... ar cam fi cazul), e cam cel mai nou dicţionar serios apărut. Ar fi interesant de verificat într-un dicţionar de neologisme mai nou (cele de pe DEXonline sunt din 1986 şi 2000, deja venerabile).
| | | | | Să nu sărim calul | Nov 20, 2009 |
OvidiuKatz wrote:
Locaţie este la ordinea zilei în limba română şi este folosit cu sensul de loc în care se petrece / desfăşoară un eveniment. Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, o organizaţie profesională respectabilă, a unei profesii culte, cu studii superioare şi cunoştinţe lingvistice impecabile, anunţa nu de mult detalii despre examenului de notar public, inclusiv locaţia acestuia.
Notarii nu sînt alţii decît absolvenţii facultăţilor de Drept din România, foarte asemănători absolvenţilor facultăţilor de Jurnalism sau Filologie.
Nu m-aş aventura să spun că notarii (dar de ce nu şi judecătorii, executorii judecătoreşti, procurorii, şi cu voia dumneavoastră, ultimii pe listă, avocaţii) au cunoştinţe lingvistice impecabile.
Pe de altă parte, notarii, în calitatea lor jurişti, ar trebui să ştie că "locaţia" este banala închiriere, nu un loc anume desemnat. Ruşinică!!!
| | | | Denise Idel
Israel
Local time: 21:02
Hebrew to Romanian
+ ...
| Peste zece ani | Nov 21, 2009 |
Hai să recitim firul ăsta peste zece ani. Abia atunci vom putea vedea care este soarta cuvintelor şi cum au evoluat înţelesurile, în cursul lor natural.
Sunt sigură că şi aici tot masa consistentă va decide şi nu noi, "procent minim" în ocean.
Oricum, puţini sunt copiii care, crescuţi cu "am aplicat" pentru nu ştiu ce bursă, să-şi pună întrebări cu privire la corectitudinea cuvântului. Ei vor folosi termenii ăştia în mod firesc...
Şi,... See more Hai să recitim firul ăsta peste zece ani. Abia atunci vom putea vedea care este soarta cuvintelor şi cum au evoluat înţelesurile, în cursul lor natural.
Sunt sigură că şi aici tot masa consistentă va decide şi nu noi, "procent minim" în ocean.
Oricum, puţini sunt copiii care, crescuţi cu "am aplicat" pentru nu ştiu ce bursă, să-şi pună întrebări cu privire la corectitudinea cuvântului. Ei vor folosi termenii ăştia în mod firesc...
Şi, conform zicerii, noi vorbim, numai noi auzim... ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Viorica Ban
Romania
Local time: 21:02
English to Romanian
+ ...
| Cristiana Coblis
Romania
Local time: 21:02
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Mulţumesc, it's finally here! | Nov 22, 2009 |
Grozav, deci a apărut. eri seară am fost într-o librărie şi nu l-am văzut, dar o să mai caut. Un dicţionar indispensabil care s-a lăsat aşteptat.
PS: Vestea asta cu dicţionarul deja a crescut ratingul de zi bună a zilei de astăzi. Oh, happy day!
PPS: Văz eu rău sau situl Univers Enciclopedic nu are nici picior de diacritice. Ruşinică, extrem de mare ruşinică!
| | | | | Traducere care ne zgîrie urechile | Dec 15, 2009 |
Cînd aud la televizor sau la radio "a aplica" cu sensul de "a depune cerere, a solicita", mă deranjează, dar cu timpul am dezvoltat o anume toleranţă.
Dar cînd văd în cărţi (astăzi am cumpărat o carte, care abundă de "a aplica" folosit greşit), parcă este mai indigest.
Vouă nu vi se pare că parcă ar trebui ca exprimarea scrisă să fie mai atentă, decît cea vorbită? Verba volant, scripta manent.
| | | | | A aplica şi aplicaţie | Dec 15, 2009 |
Deja există de mult şi substantivul aferent verbului a aplica, în sensul cel nou al cuvântului: aplicaţie = cerere. Deja şi în DEX online există aşa ceva:
aplicaţie, aplicaţii, s.f. (stud.) cerere-tip sau formular completat în vederea participării la un concurs organizat pentru acordarea sau ocuparea unor posturi vacante (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007).
Există sintagme deja bine fixate �... See more Deja există de mult şi substantivul aferent verbului a aplica, în sensul cel nou al cuvântului: aplicaţie = cerere. Deja şi în DEX online există aşa ceva:
aplicaţie, aplicaţii, s.f. (stud.) cerere-tip sau formular completat în vederea participării la un concurs organizat pentru acordarea sau ocuparea unor posturi vacante (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007).
Există sintagme deja bine fixate în limbă care conţin termenul, de tipul depunerea aplicaţiilor, aplicaţiile se trimit la, temenul-limită al aplicaţiilor, detalii privind aplicaţiile, dosar de aplicaţie, formular de aplicaţie etc.
Eu zic că era absolut necesară această introducere în limba română a verbului a aplica şi a derivatelor sale, sau mai bine zis a sensului nou al acestora; fiindcă asta e: cuvintele astea nu sunt noi, ele existau în limba română, dar cu alte sensuri, în alte contexte; acuma au primit o semnificaţie nouă pe lângă cele existente. Era necesar acest lucru, fiindcă limba română nu avea niciun cuvânt sau sintagmă care să redea atât de exact şi de bine sensul lui a aplica şi a derivatelor sale. Germana de pildă are un echivalent exact: sich bewerben um / für; că tot veni vorba de asta: pe vremea studenţiei mele, adică din 1993 încolo, încă nu erau atâtea burse ca acuma, mai ales pe engleză; atunci era la modă şi secretomania tipică acelor vremuri, astfel că că despre foarte puţinele burse care erau aflau doar acei foarte puţini care trebuiau să afle de ele, iar restul fraierilor aflau abia după aia. Şi la germană erau aşa-numitele Partnerschaftsstipendien sau Austauschstipendien - bursele de parteneriat, adică erai trimis pe o perioadă determinată, de regulă 3 luni sau maxim 1 semestru, la universităţi din Germania care aveau parteneriat cu Universitatea din Bucureşti, cu Catedra de Germanistică. Cele de la Berlin, vreo 2 pe an, se numeau burse Sandu, fiindcă Frau Professor Sandu trimitea pe cine voia ea şi restul fraierilor aflau după aia. Cele de la Leipzig, Bochum şi numai ştiu unde, tot puţine, câte 1-2 pe an, se numeau burse Guţu, fiindcă Herr Guţu trimitea cu burse de astea pe cine voia el şi restul fraierilor aflau după aia. Despre asmenea burse nu vorbea nimeni, cei mai mulţi fiindcă nu ştiau de ele, iar cei puţini care ştiau nu voiau să ştie şi alţii. În schimb, pentru studenţii filologi de la germanistică erau bursele DAAD. Astea erau la vedere, fiindă Frau Doktor Fischer şi cu Herr Doktor Fischer - lectorul DAAD de la vremea aceea - aveau grijă de asta, să ştie tot omul de ele, dădeau oricui toate informaţiile şi indicaţiiile posbile. De asta despre bursele DAAD vorbea toată lumea, fiindcă de ele ştia toată lumea, fiindcă nu exista nici dezinformare, nici secretomanie ca în cazul altor burse. Lumea vorbea, studenţii de la germanistică se întrebau unii pe alţii: "Na, te beverbăneşti şi tu pt. DAAD-Stipedium?" "Oare să mă beverbănesc petru Semesterstipendium sau pt Sommer?" Sau cei mai puţin ştiutori îi întrebau pe cei care fuseseră deja şi s-au întors chestii de genul "Tu când te-ai beverbănit anul trecut ce ai făcut, pe ce ţi-ai făcut proiect, de la cine ai cerut Empfehlungsschreiben - recomandări?" etc. etc.
Deci la vremea aceea, un verb nou a început a fi folosit în limba română printre studenţii de la germană din Pitar Moş: a se beverbăni, care provine din sich bewerben. L-am auzit şi eu la colegi şi aşa am ajuns să-l folosesc şi eu la acea vreme. Era un Modewort, un cuvânt lansat atunci, la vremea aceea, cu circuit restrâns, doar în cadrul unui grup relativ mic de vorbitori, un cuvânt care a apărut spontan, dar dintr-o necesitate lingvistică, pentru a umple un gol existent în română la vremea aceea, un gol semantic, tocmai fiindcă limba română încă nu avea un cuvânt care să redea perfect sensul lui sich bewerben din gemană; iar a aplica din engleză încă nu pătrunsese în română. A se beverbăni a fost folosit pe termen limitat, el nu s-a impus în limbă, iar cine l-o fi creat precis că nici nu s-a gândit la asta; nici nu avea cum să se impună, fiind folosit de un grup de vorbitori nu numai relativ restrâns, ci şi relativ închis: noi, cei de la germană îl foloseam, cei de la alte limbi nu aveau nicio treabă, iar germana, deşi considerată o limbă de largă circulaţie, totuşi are circulaţie mai restrânsă decât engleza sau franceza, pe care le ştie mult mai multă lume. De asta când a apărut a aplica şi mai apoi aplicaţie, a se beverbăni a murit, cred că azi nu-l mai foloseşte nimeni, sau cel mult foarte puţini care îşi mai aduc aminte de acele vremuri când era la modă. Vremurile s-au schimbat între timp, de-a lungul tranziţiei postdecembriste, la fel realităţile de zi cu zi, la fel şi mentalitatea oamenilor odată cu ele; în mediul academic, tot mai multe burse au început să fie disponibile şi pe engleză şi, cum era şi firesc, tot mai multă lume a început... să aplice la ele. ALtfel, graniţele scumpei noastre patrii s-au deschis, lucrurile au evoluat şi involuat în acelaşi timp, mirajul occidentului şi şomajul şi sărăcia din ţară în continuă creştere au împins tot mai mulţi români să îşi caute ... joburi afară, deci automat... să aplice la ele. Astfel, a aplica, pătruns pe filieră engleză, s-a impus imediat în anumite cercuri de vorbitori, iar apoi relativ repede la scară naţională; la fel şi derivatele sale, gen aplicaţie. Explicaţia este una singură: s-a întâmplat tocmai fiindcă era absolut necesar să se întâmple şi astfel să fie umplut cu succes un gol pe care îl avea limba română.
[Bearbeitet am 2009-12-15 16:48 GMT] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
lucca
Romania
Local time: 21:02
English to Romanian
| Total de acord cu Bogdan. | Dec 15, 2009 |
Bogdan Burghelea wrote:
Cînd aud la televizor sau la radio "a aplica" cu sensul de "a depune cerere, a solicita", mă deranjează, dar cu timpul am dezvoltat o anume toleranţă.
Dar cînd văd în cărţi (astăzi am cumpărat o carte, care abundă de "a aplica" folosit greşit), parcă este mai indigest.
Vouă nu vi se pare că parcă ar trebui ca exprimarea scrisă să fie mai atentă, decît cea vorbită? Verba volant, scripta manent.
În limba vorbită informal / mai puţin formal, să zicem că merge.
În cea scrisă, nu merge. Cel puţin deocamdată.
| | | | | Nu suntem singurii | Dec 26, 2009 |
Vreau să subliniez două lucruri: o limbă închisă incluziunilor din afară, se expune izolării lingvistice. No further comment.
O limbă prea deschisă achiziţiilor externe, se expune dispariţiei (dizolvării). Ştiţi vreun exemplu concret?
[/quote]
Au incercat si francezii care au "antipatii istorice"' sa faca o politie lincvistica si rezultatele sunt discutabile. Aceste neologisme gresit sau inutil introduse fac parte din avalansa cauzata de globalizare. Deh! ... See more Vreau să subliniez două lucruri: o limbă închisă incluziunilor din afară, se expune izolării lingvistice. No further comment.
O limbă prea deschisă achiziţiilor externe, se expune dispariţiei (dizolvării). Ştiţi vreun exemplu concret?
[/quote]
Au incercat si francezii care au "antipatii istorice"' sa faca o politie lincvistica si rezultatele sunt discutabile. Aceste neologisme gresit sau inutil introduse fac parte din avalansa cauzata de globalizare. Deh! Nu toate consecintele sunt neaparat pozitive. Fiecare cultura pe buna dreptate, cauta insa sa-si mentina identitatea si e mandra de aportul unic dar incluziunile lincvistice sunt inevitabile. Cum am invatat insa in cursurile de licvistica uzajul este "king'.
Daca ne consoleaza cat de cat, si engleza americana are si ea imprumuturi comice si discutabile de genul pleunasmului ' deja vu all over again" si lista e de fapt mult mai lunga.
Cum a subliniat insa Lucian, cred ca e mai constructiv sa se dezbata si sa se critice corectitudinea lincvistica al celor care lucreaza in presa sau la televiziunea pentru ca ei au o influenta modelatoare si mai putin noi. ▲ Collapse
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3] | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » dezbatere privind verbul "a aplica" | Trados Studio 2022 Freelance | The leading translation software used by over 270,000 translators.
Designed with your feedback in mind, Trados Studio 2022 delivers an unrivalled, powerful desktop
and cloud solution, empowering you to work in the most efficient and cost-effective way.
More info » |
| | TM-Town | Manage your TMs and Terms ... and boost your translation business
Are you ready for something fresh in the industry? TM-Town is a unique new site for you -- the freelance translator -- to store, manage and share translation memories (TMs) and glossaries...and potentially meet new clients on the basis of your prior work.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
