corectare traducere legalizata Thread poster: Proz Useraccounnt
|
|---|
| |
Se porneşte de la premisa că traducătorul garantează prin semnătură şi parafă că a tradus corect şi exact sensul textului original. Acestea fiind zise, în cazul unei erori reale ('tender' tradus cu 'tandru' în loc de 'licitaţie', de exemplu, şi nu în cazul uneia care implică utilizarea unui sinonim cu acelaşi sens), soluţia cea mai simplă este refacerea traducerii, pe cheltuiala traducătorului/furnizorului (care, evident, va fi transferată asupra traducătorului, în cazul �... See more Se porneşte de la premisa că traducătorul garantează prin semnătură şi parafă că a tradus corect şi exact sensul textului original. Acestea fiind zise, în cazul unei erori reale ('tender' tradus cu 'tandru' în loc de 'licitaţie', de exemplu, şi nu în cazul uneia care implică utilizarea unui sinonim cu acelaşi sens), soluţia cea mai simplă este refacerea traducerii, pe cheltuiala traducătorului/furnizorului (care, evident, va fi transferată asupra traducătorului, în cazul în care furnizorul este, de exemplu, un birou de traduceri.
Pe de altă parte, în cazul în care traducerea este exactă şi corectă, chiar dacă termenul utilizat a fost un sinonim al celui dorit, am serioase dubii că vreo instituţie/firmă nu ar putea fi convinsă că, totuşi, traducerea este corectă. Singura situaţie de acest gen am întâlnit-o la acte de studii, unde pe mine n-a reuşit, cu cerul şi pământul, să mă convingă vreun client să scriu ce ar fi bine pentru 'utilizatorul final', atunci când ştiam că este inexact.
Din păcate pentru traducător/furnizor şi din câte ştiu eu, clientul are dreptul la daune materiale/morale în cazul în care prin neacceptarea traducerii de către cei care i-au solicitat-o a suferit pierderi materiale sau de altă natură. Singurul clenci în cazul acesta este că astfel de daune trebuie să fie solicitate în instanţă, fapt care s-ar putea să îl descurajeze atunci când suma de recuperat este mică.
[Edited at 2011-07-08 07:14 GMT] ▲ Collapse
| | | |
Orice traducere greşită trebuie corectată de către autorul traducerii, fie că este vorba de un cuvânt, fie de mai multe.
Daunele pe care le poate cere un client depind de statutul clientului (persoană juridică/birou de traduceri sau persoană fizică/client) şi de cheltuielile pe care le-a avut cu traducerea. Un birou poate considera că, pe lângă cheltuielile nemijlocite pe care le-a avut, o traducere greşită îi poate afecta renumele. Din acest motiv unele birouri se ... See more Orice traducere greşită trebuie corectată de către autorul traducerii, fie că este vorba de un cuvânt, fie de mai multe.
Daunele pe care le poate cere un client depind de statutul clientului (persoană juridică/birou de traduceri sau persoană fizică/client) şi de cheltuielile pe care le-a avut cu traducerea. Un birou poate considera că, pe lângă cheltuielile nemijlocite pe care le-a avut, o traducere greşită îi poate afecta renumele. Din acest motiv unele birouri se consideră îndreptăţite să prevadă în condiţiile de colaborare cu traducătorii o clauză în care specifică o anumită sumă pe care traducătorii sunt - chipurile - obligaţi să o plătească în cazul în care predau traducerile cu greşeli sau incomplete. Din acest motiv, ÎNAINTE de definitivarea oricărei colaborări cu un birou de traduceri trebuie citite atent TOATE condiţiile acestuia. În cazul în care una din condiţii vi se pare absurdă, nelegală şi/sau incovenabilă, puteţi condiţiona colaborarea de eliminarea clauzei respective. Dacă neglijaţi acest fapt, se consideră că aţi acceptat toate condiţiile, fără comentarii, şi pe cale de consecinţă, mai devreme sau mai târziu, apar problemele. În mod ideal, traducătorul ar trebui să aibă propriul set de clauze de colaborare, pe care să le supună atenţiei birourilor cu care intenţionează să colaboreze. Acestea să conţină şi o clauză privind despăgubirea în caz de erori evidente, care să se limiteze la contravaloarea traducerii. Ceea ce uită majoritatea traducătorilor este, că o colaborare presupune negociere în prealabil.
Cu privire la posibilitatea verificării "problemelor cu traducerea": Supuneţi traducerea atenţiei unor colegi competenţi în domeniu şi vă vor spune cât de gravă este greşeala pe care aţi făcut-o.
Acordul între biroul de traduceri şi clientul final se bazează tot pe un set de termeni şi condiţii de afaceri. În general, birourile s-au cam înarmat cu clauza privind limitarea daunelor la valoarea contractului încheiat cu clientul. Ce condiţii are biroul dvs. nu avem de unde ştii. Dacă îl găsiţi în internet, vă puteţi lămuri în mod direct şi nemijlocit cu privire la acest aspect.
Independent de aceste chestiuni rămâne însă în continuare deschis subiectul calităţii traducerilor şi a competenţei traducătorilor. ▲ Collapse
| | | |
Categoric de acord cu Elvira: traducerea trebuie să fie exactă, indiferent dacă e de acord clientul cu ea sau nu. Nu poţi să traduci chestii din burtă doar fiindcă aşa vrea clientul. Mi s-a cerut şi mie aşa ceva şi de fiecare dată am refuzat; de pildă cineva a venit cu o adeverinţă în germană de la o firmă şi voia să-i traduc Vertreter der Firma - care normal e reprezentant al firmei, prin administrator - care normal e Geschäftsführer; categoric că nu e acelaşi lucru şi,... See more Categoric de acord cu Elvira: traducerea trebuie să fie exactă, indiferent dacă e de acord clientul cu ea sau nu. Nu poţi să traduci chestii din burtă doar fiindcă aşa vrea clientul. Mi s-a cerut şi mie aşa ceva şi de fiecare dată am refuzat; de pildă cineva a venit cu o adeverinţă în germană de la o firmă şi voia să-i traduc Vertreter der Firma - care normal e reprezentant al firmei, prin administrator - care normal e Geschäftsführer; categoric că nu e acelaşi lucru şi, cum omul tot insista să traduc cum nu trebuie şi nicicum nu l-am putut lămuri să renunţe, am refuzat efectuarea traducerii.
Pe de altă parte, e posibil să fie vorba de sinonime şi da, e posibil ca un termen, deşi corect şi acceptat în anumite zone, să nu fie acceptat în alte zone; nu ai cum să le ştii pe toate, mai ales la termeni de specialitate; în cazuri de astea, da, este justificată dorinţa clientului de înlocuire a termenului în cauză cu un sinonim.
Caz concret am avut eu unul, acum câţiva ani: am tradus în engleză un certificat de competenţă pt. o doamnă doctor endocrinolog cu competenţe în ecografie endocrină şi termenul buclucaş a fost tocmai ecografie, pt. care există echography, sonography, ultrasonography sau, mai informal, ultrasound. Eu atunci pe moment, repede-repede, m-am decis pt. echography, că am zis că e internaţionalism şi o fi bun oriunde. Ei bine, nu a fost; clienta m-a contactat via e-mail şi mi-a zis că în USA - Michigan, unde a emigrat ea, nu i-au primit traducerea la nu ştiu ce spital unde voia să lucreze şi voiau neapărat să apară termenul ultrasonography şi nu altceva.
Cum am procedat? I-am corectat traducerea şi am făcut o nouă legalizare la notariat şi i-am trimis-o în USA pe cheltuiala mea, dar asta nu contează, fiindcă şi ea m-a ajutat enorm şi îi sunt veşnic recunoscător şi i-aş face traduceri şi legalizări pe cheltuiala mea oricând ar avea nevoie. Nu s-a supărat pe mine pt. traducerea în cauză, fiindcă oricum ne cunoşteam bine şi în plus de asta, ştia şi ea că traducerea era bună şi aşa, doar că nu voiau ăia acolo să i-o ia.
DAR: cazul meu de mai sus a fost înainte de 2008, mai precis în 2006, iar atunci la notariatele din România încă nu se cerea obligatoriu vizarea copiei înscrisului tradus şi prezentarea obligatorie a originalului la notariat ; de asta am putut să merg la notariat doar cu traducerea.
Acum aşa ceva nu se mai poate, este obligatoriu a se prezenta la notariat originalul şi este obligatoriu ca traducătorul autorizat care a efectuat traducerea să vizeze o copie xerox a înscrisului tradus, copie pe care o face biroul notarial şi care rămâne acolo împreună cu exemplarul de traducere pt. arhiva notarului public.
Deci nu este suficientă trimiterea traducerii prin fax, ci trebuie trimis originalul şi eventual și traducerea greşită prin firmă de curierat, ceea ce poate fi mai mult sau mai puţin costisitor, depinde acuma. Zic eventual şi traducerea greşită, asta numai dacă se doreşte şi se şi poate face o legalizare la notariat cu aceeaşi dată şi număr de încheiere, spre a nu se mai achita încă o dată onorariul notarului public perceput pentru legalizarea semnăturii traducătorului autorizat. În cazul acesta, TOATE exemplarele de traducere greşită trebuie să ajungă în original la notariatul care le-a legalizat, notariatul le distruge şi face legalizarea traducerii noi - care MUSAI trebuie să fie în acelaşi nr. de exemplare ca şi cea greşită - cu acelaşi nr. de încheiere şi cu aceeaşi p dată.
ATENŢIE! Nu întotdeauna se mai poate face asta. Notariatul păstrează în arhivă actele notariale în mape ce conţin 50 de acte şi documentaţia aferentă în cazul actelor autentice, respectiv 100 de acte pt. celelalte acte; iar mapele astea, odată ce s-a strâns numărul care trebuie, sunt cusute, deci mapa arată exact ca o carte, iar actele nu mai pot fi scoase de acolo şi înlocuite. Unii notari mai harnici îşi dau mapele la cusut imediat ce se umplu, alţii o mai lălăie, deci cum ţi-e norocul. În cazul în care s-a cusut deja mapa în care e traducerea greşită, nu se mai poate face nimic, decât traducerea nouă să fie legalizată ca act nou, cu dată nouă, nr. de încheiere nou etc., deci şi onorariul de legalizare se achită din nou.
Am avut şi un astfel de caz prin 2008, cu un contract de vânzare-cumpărare auto din ăla tip ADAC, care are întrebări cu variante de răspuns ş pătrăţele care trebuie marcate cu X; de ex. este autovehiculul echipat cu motorul original? DA sau NU, şi trebuie marcat cu X pătrăţelul din dreptul răspunsului corespunzător. Şi acolo era şi întrebarea: Are autovehiculul defecte în urma unor accidente Unfallschäden)? De marcat cu X DA sa NU. Contractele astea sunt foarte asemănătoare, dar există şi mici variante: în unele, aceeaşi idee este formulată un pic altfel: Este autovehiculul fără accidente (unfallfrei)? Răspuns DA sau NU.
Eu am avut un model pe care am lucrat şi în care era cealaltă variantă şi, din grabă, de oboseală etc., cine ştie cum, mea culpa, am omis să modific acolo şi a rămas aşa ca pe model, deci reieşea că maşina ar fi avut accidente, deşi omul ştia că îşi cumpărase o maşină fără accidente şi iniţial a crezut că a fost ţepuit de firma germană care i-o vânduse; aşa că, foarte îngrijorat, s-a întors la biroul de traduceri să se lămurească; biroul m-a contactat pe mine, care făcusem traducerea, m-am uitat pe act, că aveam scanul în calculator, m-am uitat şi pe traducere şi clar eu eram de vină, că nu modificasem acolo şi a rămas ca pe modelul pe care lucrasem.
Şi deşi omul a venit destul de repede cu traducerea înapoi, după doar câteva zile, s-a lăsat cu o nouă legalizare, pe care am suportat-o eu, fiindcă traducerea omului era penultima din mapa cu acte din arhiva doamnei notar unde s-a făcut legalizarea, iar doamna notar a fost dintre cei harnici şi îşi cususe deja mapa cu pricina, deci nu mai putea fi scoasă de acolo traducerea greşită şi înlocuită cu aia corectă. Din fericire, atunci la notariate încă erau onorariile vechi, deci m-a costat doar 17,85 ron şi nu 37,20 ron ca acuma.
În cazul de faţă, traducerea nu a putut fi folosită, fiindcă nu a fost acceptată acolo unde trebuia. Ei, dar uneori o traducere greşită ajunge să fie folosită şi să producă efecte juridice. În astfel de cazuri,problema se rezolvă în instanţă, adică se introduce o acțiune de anulare act, iar instanţa anulează traducerea greşită; adică traducerea greşită devine nulă, ceea ce face necesară efectuarea şi legalizarea unei noi traduceri.
Depinde; dacă clientul a semnat un contract de prestări servicii cu SRLul de traduceri care să cuprindă o astfel de clauză, da, poate cere astfel de dane, dacă nu, eu cred că nu are niciun temei legal să pretindă aşa ceva. Poate cel mult să reclame SRLul de traduceri la OPC, iar dacă OPC constată că reclamaţia părţii este întemeiată, atunci OPC poate amenda SRLul de traduceri.
Dar asta e strict şi exclusiv problema SRLului de traduceri. Dacă SRLul de traduceri are un contract semnat cu clientul, doar SRLul şi clientul sunt părţile, traducătorul autorizat nu este parte în respectivul contract, deci nu are nicio treabă. Dacă SRLul are de plătit daune sau amenzi, apoi să le plătească de unul singur. Dacă traducătorul nu a semnat cu SRLul un contract cu o clauză de asta legată de daune, păi atunci nu are traducătorul de ce să plătească ceva; SRLul nu are niciun temei legal să-i ceară vreun leu traducătorului.
Ce poate păţi traducătorul este să fie reclamat în scris de beneficiar pt. incapacitate profesională, în sensul art. 6 lit. c din Legea nr. 178/1997 - Lege privind autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul National Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti. În acest caz, riscul care există este strict şi exclusiv anularea autorizaţiei; articolul de lege de mai sus nu prevede plata vreunei daune.
În cazul acesta, dacă traducătorul autorizat este PFA, el are calitate de prestator în relaţie cu SRLul de traduceri, nu cu clientul acestuia, deci SRLul de traduceri este beneficiarul şi deci reclamaţia la MJ SRLul de traduceri ar trebui să o facă.
Se poate doar dacă aveţi datele de contact ale clientului, deci posibilitatea de a contacta clientul; şi numai dacă nu aţi semnat cu SRLul de traduceri un contract care să aibă vreo clauză în care vă angajaţi că nu veţi contacta niciodată clienţii biroului de traduceri.
Nu-i obligatoriu. Câte bordeie, atâtea obiceie. Traducătorul PFA sau SRLul de traduceri nu întotdeauna încheie un contract de prestări servicii cu clientul. Mai ales dacă clientul este persoană fizică şi mai ales la acte mici este total nerentabil. Eu de exemplu, traducător autorizat PFA, nu închei niciun un contract cu clienţii. De ce aş scoate la imprimantă şi aş consuma toner şi hârtie pt. un astfel de contract de minim 2 pagini, care se scoate în 2 exemplare, câte unul pt. fiecare parte, deci vine minim 4 pagini, pt. traducerea unui cazier sau a unei adeverinţe de jumătate de pagină? Merită? Clar că nu, mai mare daraua decât ocaua, cum se zice. Eu efectuez traducerile la cerere şi dau clientului factură şi chitanţă, deci e ok; unde scrie că trebuie musai să închei contract cu clienţi persoane fizice sau juridice de drept privat? Fiindcă cu organele menţionate în Legea 178 lucrurile sunt clare: se încheie contracte civile de prestări servicii în temeiul Legii nr. 178, lege care nu prevede nimic legat de obligativitatea de a încheia contract şi cu persoanele fizice şi juridice de drept privat. De altfel, nici notariatul nu încheie contracte cu clienţii lui, partea cel mult completează un formular de cerere de jumătate de pagină şi atât.
Eu mereu le spun la clienţi că am verificat traducerea înainte de legalizare, dar uneori se pot strecura greşeli; prin urmare, partea să mai verifice traducerea şi acasă şi dacă are vreo hibă, să revină cu ea în timp cât mai scurt, caz în care îi fac corectarea şi legalizarea la notariat absolut gratuit. Până acuma totul a fost OK.
Din păcate, în ultimul timp intru mai rar pe forum, din lipsă de timp, fiindcă am tot avut foarte mult de lucru; sper să fie de folos şi să nu fie prea târziu ce am scris mai sus. Nu trebuie să vă speriaţi, rămâneţi calm, calm, calm, că asta e cel mai important; adică să nu vă pierdeţi cu firea şi să acceptaţi de frică nişte chestii pe care nu ar trebui să le acceptaţi.
În orice caz, situaţia asta nu face decât să demonstreze ce scriam în postări mai vechi: că traducerile de înscrisuri nu ar trebui să se facă prin SRLuri de traduceri, deci prin intermediar. În mod normal, cf. Standardului european EN 15038/2006 privind prestarea de servicii de traducere, biroul de traduceri trebuie să asigure revizia şi corectura traducerii, care se efectuează de o minte odihnită, de alt traducător decât cel care a efectuat traducerea. Lucru care în cazul traducerilor de înscrisuri este imposibil, fiindcă traducătorul autorizat care efectuează traducerea certifică exactitatea acesteia prin semnătura şi ştampila lui, deci nu mai poate interveni nimeni în acea traducere. De asta şi nu numai de asta, traducerile de înscrisuri nu ar trebui să se facă prin SRLuri de traducere, sau mai bine spus, SRLurile de traduceri ar trebui să se întindă numai atât cât le este taraba - deci să facă orice alte traduceri, dar să nu se bage pe traducerile de înscrisuri.
Pe de altă parte, efectuarea şi legalizarea acestor traduceri de înscrisuri intră în competenţa notarilor publici cf. art. 8 lit. j din Legea nr. 36/1995; deci şi efectuarea, nu doar legalizarea traducerilor, este activitate notarială, care nu numai că este activitate noncomercială, ci este incompatibilă cu activitatea comercială, cf. art. 325 din Legea nr. 36/1995.
Mai mult decât atât: activitatea profesiilor juridice de notar public, avocat, executor judecătoresc şi consilier juridic sunt în Lista de activităţi interzise a fi desfăşurate de unele categorii de agenţi economici, mai precis la capitolul Activităţi interzise pentru PFA, întreprinderi individuale, familiale, SRL, SNC, SCS, SCA, SA:
http://recom.onrc.ro/activitati/lista_activitati_interzise.pdf
Tocmai de aceea, din moment ce desfăşurarea activităţii notariale prin SRLuri este pe lista activităţilor interzise şi la Registrul Comerţului, este anormal şi aberant ca activitatea notarială de la art. 8 lit. j din Legea nr. 36/1995 să facă excepţie de la această regulă. De asta ONGul din care fac şi eu parte, Uniunea Naţională a Traducătorilor Autorizaţi din România (UNTAR), luptă pentru eliminarea SRLurilor din această activitate: traducerea de înscrisuri. Problema este că în România toate se mişcă greu, la MJ şi mai greu, deşi noi ne tot ţinem de capul lor şi nu ne lăsăm; plus că nici în rândul nostru, al UNTAR, nu există unitate, adică există 2 păreri divergente: unii colegi doresc autonomia totală şi autoreglementarea profesiei, iar alţii, inclusiv eu, ne dorim recâştigarea de către profesia noastră, a traducătorilor autorizaţi, a statutului de personal auxiliar al notarilor publici şi subordonarea definitivă a profesiei noastre faţă de profesia lor şi reintegrarea activităţii noastre noastră în activitatea notarială, astfel încât nicio traducere de înscrisuri să nu se mai facă în afara birourilor notariale.
Astfel, partea care are înscrisuri de tradus să fie obligată să se prezinte cu ele nu la noi, direct la traducători, nici la SRLuri, ci strict şi exclusiv la instituţia legalmente competentă, care conform art. 8 corelat cu art. 14 şi cu art. 48 din Legea nr. 36/1995 este biroul notarial; numai acolo, la notariat, va da traducerea în lucru, numai de acolo, de la notariat, o va ridica şi efectuată, şi legalizată, numai acolo, la notariat, o va şi achita, nu la noi la traducători şi cu atât mai puţin la SRLuri de traduceri. Noi am primi salariu, dacă am fi traducători interni, deci angajaţi ai birourlui notarial,, care e el însuşi în acelaşi timp şi birou de traduceri, sau, ca traducători externi, PFA cu contract de prestări servicii cu biroul notarial, am primi o parte din onorariul fără TVA încasat de biroul notarial şi am tăia chitanţă şi factură pe biroul notarial. Deci noi cu partea nu am mai avea nicio treabă îăn mod direct şi nici nu trebuie să avem. Notariatul le rezolvă pe toate, noi doar traducem pt. el. Deci în ce priveşte traducerile pe care le efectuăm pt. alte entităţi decât cele menţionate în titlul Legii 178/1997 şi pe autorizaţiile noastre de la MJ, adică beneficiari persoane fizice şi juridice de drept privat, noi vrem şi trebuie să ajungem să efectuăm asemenea traduceri strict şi exclusiv în calitate de forţă de muncă, de personal auxiliar calificat al instituţiei legalmente competentă - biroul notarial.
În felul acesta, pe lângă o groază de avantaje, cum ar fi preţuri mai mari pe pagină, scutire de cheltuieli, munci şi răspunderi inutile, am avea şi alt avantaj: lucrând la / prin notariat, categoric că am scăpa de atitudinea asta nasoală a SRLurilor, care, în calitate de comercianţi ce sunt, majoritatea au tendinţa să se facă preş şi să se lase călcate în picioare de clienţi, mergând de la a accepta ţigăneala cu lăsatul la preţ până la a accepta termene imposibile de predare lucrărilor şi daune aberante şi tot felul de alte bălării, cărora noi, traducătorii riscăm să le cădem victime; adică ne sacrifică pe noi, pe traducători, numai de dragul de a da satisfacţie clientului ca nu cumva clientul să fie nemulţumit şi pe viitor să se ducă în altă parte cu traduceri, deci ei să-l piardă.
La notariat asta nu ţine, la notariat e exact invers, acolo partea nu se poate ţigăni nici la preţ, nici la nimic altceva, fiindcă acolo la notariat nu are spor; la notariat e cam ca la stat, adică notariatul şi oamenii lui au întotdeauna dreptate, notariatul îşi apără oamenii, le ţine partea orice s-ar întâmpla, deci, noi, traducătorii autorizaţi, am fi feriţi de o grămadă de abuzuri la care ne supun SRLurile de traduceri sau unii clienţi de rea credinţă şi de o grămadă de riscuri la care suntem expuşi. Notariatul ne asigură protecţie, ocrotire, ne apără mai bine decât putem noi singuri să ne apărăm. De asta eu lupt cu toată convingerea pt. această cauză, adică subordonarea profesiei noastre notarilor publici şi reintegrarea muncii noastre în activitatea notarială, fiindcă e cel mai bun şi mai prielnic lucru, care aduce numai şi numai binefaceri pt. întreaga noastră profesie. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Bernd Müller (X)
Germany
Local time: 17:08
German to Romanian
+ ...
| Corectarea traducerii cand are f. putine greseli | Jul 30, 2011 |
Cand mi se prezinta o traducere (din RO) f. buna pt. certificarea corectitudinii ei, aici, in Bavaria, eu fac jos o mentiune in care notez , am,anuntit., ceea ce ar trebui corectat- si merge, autiritatile accepta.
E drept, se intampla f. rar sa fie numai 1 - max. 4-5 greseli, dar in cazurile cand eu am facut aceste mentiuni, autoritatile le-au acceptat- stiu aceasta, intrucat clientii nu s-au mai intors la mine, pt. o traducere complet noua.
Vezi si poatari la aceasta tema la... See more Cand mi se prezinta o traducere (din RO) f. buna pt. certificarea corectitudinii ei, aici, in Bavaria, eu fac jos o mentiune in care notez , am,anuntit., ceea ce ar trebui corectat- si merge, autiritatile accepta.
E drept, se intampla f. rar sa fie numai 1 - max. 4-5 greseli, dar in cazurile cand eu am facut aceste mentiuni, autoritatile le-au acceptat- stiu aceasta, intrucat clientii nu s-au mai intors la mine, pt. o traducere complet noua.
Vezi si poatari la aceasta tema la forum, probabil la thread-ul "De ce se traduce .../ germana", inclusiv parerile mai multor colegi, de acolo.
[quote]Susanna & Christian Popescu wrote:
Orice traducere greşită trebuie corectată de către autorul traducerii, fie că este vorba de un cuvânt, fie de mai multe. ▲ Collapse
| | | | | Corectare greşeli | Jul 30, 2011 |
[quote]Bernd Müller wrote:
Cand mi se prezinta o traducere (din RO) f. buna pt. certificarea corectitudinii ei, aici, in Bavaria, eu fac jos o mentiune in care notez , am,anuntit., ceea ce ar trebui corectat- si merge, autiritatile accepta.
E drept, se intampla f. rar sa fie numai 1 - max. 4-5 greseli, dar in cazurile cand eu am facut aceste mentiuni, autoritatile le-au acceptat- stiu aceasta, intrucat clientii nu s-au mai intors la mine, pt. o traducere complet noua.
Susanna & Christian Popescu wrote:
Orice traducere greşită trebuie corectată de către autorul traducerii, fie că este vorba de un cuvânt, fie de mai multe.
Bernd, eu mă refeream la situaţia în care traducerea este returnată traducătorului şi nu la cea în care este supusă corecturii unui terţ. Citez: "As vrea sa va cer un sfat in legatura cu o situatie in care o traducere legalizata a fost returnata si trebuie corectata. Clientului i s-a refuzat traducerea in tara respectiva din cauza unui cuvant ce nu a fost tradus cu sensul vrut."
Chr.
| | | | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » corectare traducere legalizata | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
| | Anycount & Translation Office 3000 | Translation Office 3000
Translation Office 3000 is an advanced accounting tool for freelance translators and small agencies. TO3000 easily and seamlessly integrates with the business life of professional freelance translators.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
