| Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16] > | Oferte cel puţin caraghioase Thread poster: Cristina Popescu (X)
|
|---|
Big Ben wrote:
Am si eu citeva intrebari legate de aceasta utopie! Intrebari care le pun din postura de absolvent limbi straine, bursa Cambridge, resident ani buni in Marea Britanie, traducator autorizat MJ, traducator PFA cit si SRL, experienta in domeniu din 1990 in tara si strainatate!
Felicitările mele, dar nu înţeleg un lucru: la câtă experienţă şi competenţă aveţi, vă temeţi de un examen de reautorizare? Chiar credeţi că nu aţi face faţă acestui examen?
Conform ideilor revolutionare ale unora inteleg ca de pe piata vor disparea:
1. TOATE birourile de traduceri si angajatii acestora.
Nimeni nu a propus una ca asta. Birourile de traduceri vor rămâne unde sunt, dar vor intra în legalitate, în sensul că vor efectua / intermedia numai traduceri specializate, deci nu traduceri şi interpretariat autorizat, pentru care respectivele birouri nu au autorizaţie de la Ministerul Justiţiei cum prevede legislaţia actuală. Toate birourile care au panouri şi firme care mai de care mai colorate / luminoase etc. cu "Traduceri autorizate, legalizate", vor da jos aceste panouri şi astfel nu vor mai face publicitate înşelătoare. Având în vedere că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Legea 178/1997 cu modificările şi completările ulterioare), Ministerul Justiţiei autorizează numai persoane, nu şi societăţi comerciale, iar autorizaţia de traducător este nominală şi netransmisibilă; deci cu ce drept îşi face o persoană (fie ea şi juridică în cazul acesta, deci biroul de traduceri) reclamă în baza autorizaţiei altei persoane (în cazul acesta persoană fizică, traducătorul şi interpretul autorizat), deci pe o activitate pe care numai titularul autorizaţiei are dreptul să î desfăşoare, în baza acestei autorizaţii?
Deci lămurire: birourile vor exista în continuare, dar vor renunţa să se bage pe efectuarea / intermedierea traducerilor şi interpretariatului autorizat, activităţi pentru efectuarea / intermedierea cărora nu au competenţă nici legală, iar multe dintre ele nici profesională (câţi patroni de birouri sunt care nu au nicio treabă cu breasla traducătorilor şi mai rău decât atât: nu posedă şi nici nu îndeplinesc condiţiile să ajungă să posede o autorizaţie de la M.J.). În rest, n-au decât să facă traduceri de care vor ele, nimeni nu le opreşte; exact ca şi persoanele fizice traducători PFA cu autorizaţii de la Primărie, cu acelaşi cod CAEN ca şi birourile: deci dacă un PFA fără autorizaţie de la Ministerul Justiţiei nu poate efectua traduceri autorizate şi interpretariat autorizat, tocmai fiindcă nu are autorizaţie de la Ministerul justiţiei, atunci SRLul de traduceri, care nici el nu are autorizaţie de la M.J., de ce e normal să efectueze / intermedieze o activitate pe care nu are autorizaţie? Este incorect atât faţă de noi, traducătorii şi interpreţii autorizaţi, cât şi faţă de traducătorii PFA cu autorizaţii de la Primărie, care sunt cei mai discriminaţi în toată povestea asta.
2. TOTI traducatorii, indiferent de limba, care si-au obtinut autorizatiile prin MCC (acestia nu detin diploma licenta asa ca li se vor anula autorizatiile si nu vor mai avea dreptul sa traduca)
Nu e chiar aşa:destui dintre traducătorii şi interpreţii autorizaţi care au dat examenul la MCC în 2004, conform Legii 281/2004 atunci în vigoare au şi diplomă de licenţă; chiar eu sunt în această situaţie: am diplomă de licenţă de filologie, am primit în 2000 în baza ei, conform Legii nr. 178/1997, autorizaţie de traducător pe germană-engleză de la Ministerul Justiţiei şi am lucrat bine mersi. În 2004, am dat examenul la MCC fiindcă eram dornic să mă reautorizez conform legii celei noi, 281/2004. Am plătit taxele cerute, am dat probele, am luat examenul, am primit certificatul verde pe germană-engleză ştiinţe juridice de la MCC, iar acum îl am degeaba, fiindcă în urma abrogării prevederii cu reautorizarea tuturor traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi din Legea nr. 281 / 2004 şi odată cu intrarea în vigoare a OG nr. 11/2005 şi mai apoi a Legii nr. 110/2005, nu am ce să mai fac cu certificatul de la MCC; mi-a rămas valabilă în continuare autorizaţia de traducător veche, doar că mi-am îndeplinit obligaţia conform legii celei noi, 110/2005, de a mă înscrie la Tribunal. Ca mine mai sunt destui, precis, deci nu e tocmai chiar aşa că dacă ai certificat MCC nu ai şi diplomă de licenţă; poţi să le ai pe ambele, nu sunt deloc incompatibile.
3. TOTI traducatorii care sint autorizati de MIn. Justitiei (cu diploma licenta, medie mare, etc) dar care actualmente traduc part time avind un job permanent (ca si in cazul notarilor, profesia liberala de traducator este incompatibila cu alte activitati)
Dar asta este ceva foarte normal. Exact ca şi profesia liberală de notar public, profesia liberală de traducător şi interpret autorizat va fi incompatibilă cu exercitarea simultană a unei activităţi salariate şi comerciale, cu unele excepţii, cum bine e formulat şi în art. 35 din Legea nr. 36/1995:
"Art. 35
Exercitarea profesiei de notar public este incompatibila cu:
a) desfăşurarea unei activităţi salarizate, cu excepţia:
- activităţii didactice universitare;
- activităţii literare si publicistice;
- calităţii de deputat sau senator, ori a celei de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe durata mandatului;
b) desfăşurarea unor activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
c) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, de asociat comanditat în societăţile de comandita simpla sau pe acţiuni, administrator al unei societăţi cu răspundere limitata, preşedinte al unui consiliu de administraţie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societăţi pe acţiuni, administrator al unei societăţi civile."
De ce nu ar exista asemenea prevedere legală şi pentru profesia liberală de traducător şi interpret autorizat?
Şi apoi, BigBen, oricum susţineaţi că tocmai aceste PFAuri care au locuri de muncă salarizate şi fac asemenea traduceri doar part-time sunt persoane care lucrează la preţuri foarte mici; deci eliminarea lor nu ne_ar păgubi, dimpotrivă. Problema oricum nu e gravă, fiindcă sunt puţini cei care fac asta; pentru cine lucrează pe traduceri notariale nu e o noutate faptul că asemenea traduceri se fac de cele mai multe ori în regim de urgenţă, iar persoanele care deja stau 8 ore pe zi la locul lor principal de muncă nu au cum să facă faţă la astfel de solicitări, deci să şi lucreze ultrarapid şi să şi ajungă în timp util la notariat să facă legalizarea unei traduceri până nu se închide la notariat. Deci oricum ăştia sunt puţini şi chiar dacă sunt, lucrează din an în paşte, nu ăştia sunt cei care ne strică piaţa; unii dintre ăştia sunt cei de care scria şi Cristiana că au autorizaţii vechi de dinainte de Legea 178/1997 şi habar nu au că ele nu mai sunt valabile, tocmai fiindcă nici nu le folosesc cu anii! Deci dacă oricum nu profesează, de ce ar trebui să fie totuşi primiţi în profesie, sau de ce ar trebui să rămână în profesie?
So far, so good!:) Pe colegii in cauza insa i-a intrebat cineva daca sint de acord?! Incercati sa va puneti in locul lor si sa vedeti cum ar fi sa va treziti peste noapte ca, dupa ani de experienta in domeniu, ramineti fara sursa de venit care va asigura traiul zilnic dvs si familiei dvs. Daca cineva crede ca respectivii (nu intru in categoriile de mai sus) vor accepta, fara sa riposteze, aceste utopii, va spun sigur ca se inseala. Implicatiile sociale ale unei asemenea utopii, persupunind ca ea ar putea vreodata sa fie pusa in practica, sint imense.
Din moment ce dau examenul de reautorizare în domeniul ştiinţe juridice pe limba străină sau limbile străine pe care se presupune că ar trebui să fie competenţi, traducere şi retroversiune, şi de asemenea sunt declaraţi reuşiţi la acest examen, deci se pot reautoriza fără probleme, iar taxele de examen le bagă în contabilitatea proprie, la cheltuieli deductibile, cine le ia pâinea de la gură acestor colegi? Cine îi opreşte să profeseze în baza noii autorizaţii?
Cât despre cei incompetenţi, care oricum nu ar trebui să fie în rândul profesiei, de ce să îi întrebăm dacă sunt de acord să îi scoatem de pe piaţă? Să zică mersi că nu au fost scoşi până acum, că doar o merită! Să zică mersi cei care au primit autorizaţie de la M.J. în baza diplomei de licenţă de la o facultate slabă, unde nu se face carte ce trebuie, sau şi mai rău în baza diplomei de bac; să zică mersi cei care aveau autorizaţii vechi şi au dat examen la MCC şi l-au picat cu note nu sub 7, că 7 e nota minimă la fiecare probă ca să iei examenul şi certificatul verde; nu, sunt oameni care au picat cu note sub 5, sau mai rău: sub 3, deci oameni cu 1 - 2 şi ceva, datorită abrogării prevederii legale privind reautorizarea, lucrează în continuare în baza autorizaţiei vechi de la M.J. Vă place să aveţi vreo 20 de colegi din ăştia în jurul dv., cu care să împărţiţi clienţii şi piaţa? Nu credeţi că dacă ei nu ar mai fi în breaslă, dv. nu numai că aţi avea mai mulţi clienţi, dar, având în vedere competenţa, calificarea, vechimea şi experienţa în muncă pe care le aveţi şi ei nu le au, nu credeţi că astfel s-ar îmbunătăţi şi calitatea traducerilor autorizate şi a interpretariatului autorizat?
Intrebari:
Cine va face traduceri pentru limbile unde nu exista traducatori autorizati posesori de diploma de licenta? Ce facem cu limbile care nu se studiaza in nici un centru universitar din tara si pentru care este imposibil sa se indeplineasca conditiile din marea utopie???
Din experienta, va pot spune ca in acest moment e o criza fantastica de traducatori pe limbile rare. Nu gasesti traducatori autorizati la nivel national pe o sumedenie de limbi. Dar unii vor ca printr-o lege aberanta sa ii elimine de pe piata pe respectivii. Le anulezi autorizatiile obtinute prin MCC .. si cine mai traduce...?!
Din nou: cine îi opreşte pe cei cu adevărat competenţi să se reautorizeze şi să muncească în continuare, câştigând mult mai bine?
Referitor la diferenta de tarife limbi de circulatie - limbi rare as vrea sa-mi explice si mie cineva cum ar putea un traducator autorizat lb. rare sa lucreze si sa se intretina tarifind la pretul limbilor de circulatie? Cererea pe limbile respective este mult mai redusa. Din ce sa traiasca respectivul traducator? Din cele citeva zeci de pagini lunar?!?? Citi dintre traducatorii de limbi rare traiesc exclusiv din traduceri??? Ar fi bine de retinut ca Ministerul Justitiei a facut aceasta diferentiere pe tarife tocmai pentru a cointeresa colegii traducatori de limbi rare sa raspunda solicitarilor autoritatilor statului. Chiar si asa, e foarte greu sa gasesti traducator pe o sumedenie de limbi rare.
Nu văd cum nişte tarife _minime_ iar afecta pe colegii cu limbi rare; tarifele fiind _minime_, ce anume îi opreşte pe aceşti colegi să ceară mai mult decât minimul din tarif?
Dar am o şi mai mare nelămurire: văd că nu vă place deloc ideea de tarif minim şi încercaţi să o respingeţi invocând problema colegilor care lucrează pe limbi rare, spunând că aceştia nu ar putea trăi din tarifele minime din Anexa 4 a UNNPRului, de pildă; ok, presupunând că aceasta nu ar exista deloc, iar atâta vreme cât SRLurile de traduceri oricum refuză să o respecte şi îşi plătesc traducătorii ca vai de lume, e oricum ca şi când ea nici nu ar exista; ok, deci e rău să ai tarif minim la 20 ron pagina pt. persoane fizice şi 25 ron pagina pt. clienţi persoane juridice, cât prevede Anexa 4, dar nu e deloc rău să existe firme care iau 8-9 ron pe pagină la limbile de largă circulaţie şi vreo 15-20 la zisele limbi rare, deci de multe ori sub tarifele minime pt. limbile de largă circulaţie din Anexa 4 a UNNPRului. Ce părere aveţi de asta?
Le reamintesc colegilor ca incercari legislative de acest gen au mai existat. Ce rezultat au avut? ZERO !!!! S-a lucrat la proiecte de lege pentru autorizarea TRADUCATORILOR JURATI! Utopie cunoscuta sub numele de "proiectul Fenechiu". Proiectul de lege, desi initiat si sustinut de un deputat, a fost respins din start de Ministerul Justitiei deoarece era in contradictie grava cu legislatia europeana in vigoare!
Despre traducătorii juraţi văd că a scris deja Cristiana şi cred că a scris cam tot ce era de zis.
Cât despre acel proiect legislativ cu rezultate zero, nu am citit proiectul legislativ respectiv, doar am auzit de el, deci s-ar putea să nu ştiu prea bine unele lucruri; dar din câte am auzit, reiese că tocmai de aia a avut rezultate zero, fiindcă nu era "de acest gen"; proiectul traducătorilor juraţi din câte ştiu nu prevedea organizarea profesiei ca profesie liberală şi nici constituirea unei uniuni profesionale. Sau greşesc?
Se pare ca regulat apare un "visator" care vrea sa schimbe regulile jocului dupa propriile interese!
Eu am considerat întotdeauna că acestea sunt interesele tuturor traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi; normal că din moment ce sunt traducător şi interpret autorizat, am şi eu aceste interese, deci da, în sensul acesta şi numai în sensul acesta, sunt interesele mele personale, dar numai fiindcă ele întâmplător coincid cu interesele profesiei întregi. Ce zic colegii, nu-i aşa?
Personal am senzatia ca ne pierdem timpul discutind .. discutii! In intreaga lume activitatea de traduceri e reglementata de aceleasi legi. Si s-au trezit unii in Romania sa schimbe din temelii aceasta activitate? Si din ce motiv? Pentru ca nu le mai merge afacerea si le e teama de concurenta? Mai bine s-ar gindi cum sa atraga clienti, cum sa dezvolte o strategie de marketing eficienta, nu sa dea in cap concurentei prin niste initiative legislative utopice.
Nu cred că deranjează pe cineva concurenţa, atâta timp cât ea este loială; dar atâta timp cât ea nu este loială, este normal să încercăm să găsim soluţii pentru combaterea concurenţei neloiale a multor birouri de traduceri şi a "strategiei de marketing" a acestora: dumpingul pentru atragerea pe căi necinstite a clienţilor altora şi implicit exploatarea traducătorilor autorizaţi cu care lucrează.
Cât despre concurenţă şi calitate şi mai ales despre ideea că diferenţa de preţ o face calitatea, acesta este un concept extrem de periculos pe piaţa traducerilor autorizate, deci insist: a traducerilor autorizate, nu mă refer aici deloc la alte tipuri de traduceri. De ce zic că este un concept foarte periculos? Fiindcă în acest sector al traducerilor autorizate _nu este voie_ să existe traduceri slabe! Traducătorul autorizat certifică exactitatea traducerii prin formula de certificare - parte a formulei de legalizare la notariat - şi prin semnătură şi ştampilă. Deci întrebare de 1000 de puncte: o traducere autorizată slabă _mai este ea exactă_?!
Iată de ce pe sectorul traducerilor autorizate lucrurile trebuie privite diferit, în sensul că o traducere foarte slabă, care nu este exactă cum trebuie să fie ea conform formulei, nu trebuie să fie ieftină pentru că e proastă, traducătorul autorizat care face aşa ceva nu ar trebui lăsat să facă în continuare aşa ceva, ba încă şi la preţ mic, care atrage automat după sine stricarea treptată a pieţei acestor traduceri prin scăderea preţului. Nu, asemenea traduceri slabe trebuie să dispară definitiv, aşa ceva nu ar fi trebuit niciodată şi nu trebuie să existe, nici în prezent, nici în viitor, iar traducătorului autorizat care nu este suficient de competent pentru a putea certifica într-adevăr exactitatea traducerii pe care o face, eu zic şi cred că toţi colegii sunt de acord, că ar trebui să îi fie retrasă autorizaţia de către Ministerul Justiţiei.
Altă problemă strâns legată de exactitatea traducerii autorizate este cea a proofreadingului, pe care se bate atâta monedă şi pe care vezi doamne numai SRLurile de traduceri ar fi în stare să îl facă in mod competent. Problema: aceste firme majoritatea lor nu au oameni competenţi; cum poate face proofreading competent o secretara care are liceul, de multe ori nici măcar ăla nu e de limbi străine, sau studentă / absolventă la orice altă facultate decât drept sau filologie? Legat de asta: chiar eu am avut o păţanie: am fost la biroul de traduceri cu care lucrez ca să îmi dea banii pe care mi-i datora pentru serviciile prestate; mi-au zis că la viitoarea factură să le scad 18 lei fiindcă vezi doamne au mai legalizat încă o dată un contract de vânzare-cumpărare autovehicul la care eu cică am scris ceva greşit, după spusele ulterioare ale clientului final; bun, eu am verificat, m-am uitat acasă pe scanul respectiv după original şi într-adevăr mi-a scăpat o chestiuţă, rămasă de pe modelul pe care lucrasem: în multe contracte din astea apare Unfallschäden ja / nein, cu căsuţe care trebuie marcate cu X, deci ideea e dacă autovehiculul a suferit la viaţa lui accidente, da sau nu; ei, în contractul cu pricina, apărea tot ceva de genul ăsta, dar formulat unfallfrei ja / nein, adică fără accidente, da/ nu şi avea marcat cu X da; în fine, eu lucrând pe un model din celălalt, din grabă mare, fiindcă lucrarea era superurgentă, am lăsat cum era pe model, deci că a suferit accidente; de fapt, nici asta nu e mare minune, se ştie că mulţi cumpără autovehicule second-hand accidentate, fiindcă le iau mai ieftin; ei, clientul a citit cu atenţie traducerea şi a crezut că e grav, el ştia că maşina nu avusese accidente; cică a vrut corectură, deşi pariez că nu-i trebuia actul decât la fisc pt. impozitare; uneori pe contracte de astea nici nu e marcatpă nicio căsuţă din cele care ar trebui marcate la alegere, că aşa sunt ele, completate în dorul lelii; iar unii clienţi nici nu au de tradus contracte din astea la maşini, ci simple facturi, care nici nu conţin asemenea prevedere, dacă maşina a fost sau nu accidentată; iar la fisc pt. impozitare oricum asemenea prevedere cred că este irelevantă; dar ok, aşa este, eu _recunosc_ că de data aceasta, clientul a avut dreptate, eroarea a fost a mea şi o recunosc; na acuma, oricui i se poate întâmpla asta, mai ales la urgenţe mari şi la muncă multă şi oboseală mare, plus căldura asta insuportabilă; DAR: biroul de traduceri cică a făcut proofreading, numai că şefa birouluizice cu nonşalanţă: "fetele verifică acolo cifre, să fie bine şasiul, nr. facturii, CIFurile, preţul etc., dar ele nu ştiu germană, deci nu e vina lor!" Cât despre încă o legalizare, nu era necesară, puteau foarte bine să ceară la notariat să le facă legalizarea cu aceeaşi dată şi cu acelaşi nr., şi atunci nu mai plăteau nimic (nici nu am de unde să controlez că nu au făcut astfel), sau puteau să mă cheme să îi fac corectură de mână omului pe act şi să îi pun alături semnătura şi ştampila; era perfect valabil, dar la cât de competenţi sunt, habar nu aveau de aşa ceva, "nici nu s-au gândit", după propriile lor declaraţii"! Dar nu-i bai, că după ce vin eu din concediu, adică de la 1 august încolo, le fac un contract de prestări servicii de toată frumuseţea şi le bag 25 ron / pagina, având în vedere că proofreadingul, ca să fie competent, tot eu trebuie să îl fac, deci nu e corect să ia ei, biroul, mai mult din preţul traducerii decât traducătorul autorizat şi asta doar pentru printare, având în vedere că proofreading e clar că ei nu fac, fiindcă nu au cu cine; deci eu o să le iau exact tariful minim din Anexa 4 a UNNPRului pt. clienţi persoane juridice; iar dacă nu le convine, problema lor, eu pot lucra bine mersi şi fără ei; oricum cei mai buni clienţi pe care i-am avut întotdeauna sunt cei trimişi de notariate, deci...
Dar am 2 întrebări aici pentru colegi, legate de proofreading:
1. E corect să facă proofreading un birou de traduceri care nu are oameni competenţi pt. asta? Se adevereşte ce zic eu, că birourile fără noi, traducătorii autorizaţi, nu pot face nici traduceri, nici proofreading nici nimic, în timp ce noi fără ele putem să le facem pe toate? Deci cine cui îi este mai necesar? Şi cu toate astea tot ele ne exploatează pe noi, culmea! Şi încă un aspect: corespund asemenea birouri de traduceri autorizate, după cum scrie pe panourile lor cât casa, mult pomenitului Standard european SR EN 15038:2006?
2. Este corect ca în cazul traducerilor autorizate să facă proofreading altcineva decât traducătorul autorizat care a efectuat acea lucrare? Este permis să treacă altcineva peste traducătorul autorizat şi să facă modificări pe un text care este semnat şi ştampilat de traducătorul autorizat, iar acesta certifică exactitatea traducerii? Mai este traducerea aia exactă? Mai este certificarea aceea a exactităţii în regulă, când intervine altcineva şi face modificări pe text, fără ca traducătorul autorizat să ştie şi / sau să poată controla asta, iar mai apoi încheierea de legalizare semnată şi ştampilată în alb să fie adăugată la un text astfel modificat? Deci altfel spus, proofreadingul în cazul traducerilor autorizate nu ar trebui efectuat tot de traducătorul autorizat care a efectuat şi traducerea respectivă? Eu aşa cred, dar aştept cu interes şi părerile colegilor.
Iată de ce traducerile autorizate trebuie privite altfel, pentru că ele _sunt_ altfel şi de asta şi trebuie un cadrul legislativ special pentru ele, pentru efectuarea lor şi implicit pentru traducătorii autorizaţi care le efectuează.
Numai bine tuturor.
| | | |
Sigur că e complicat să găseşti o soluţie când se pune problema modificării criteriilor de examinare şi a reautorizării, dar nu înseamnă că este de negăsit. Nu zice nimeni să se dărâme totul, însă se poate modifica astfel încât să ne ajute şi să includă toţi traducătorii, nu doar să le pună piedici. Şi părerea mea este că ar trebui să fie mai dificile condiţiile de evaluare pentru obţinerea autorizaţiei de traducător de la MJ.
Mi se pare un lucru... See more Sigur că e complicat să găseşti o soluţie când se pune problema modificării criteriilor de examinare şi a reautorizării, dar nu înseamnă că este de negăsit. Nu zice nimeni să se dărâme totul, însă se poate modifica astfel încât să ne ajute şi să includă toţi traducătorii, nu doar să le pună piedici. Şi părerea mea este că ar trebui să fie mai dificile condiţiile de evaluare pentru obţinerea autorizaţiei de traducător de la MJ.
Mi se pare un lucru firesc să doresc să se schimbe legea privind autorizarea de către MJ. În momentul de faţă sunt traducător şi interpret autorizat de MJ. Sunt practic obligată să fiu şi interpret. Eu vreau să fiu doar traducător autorizat, pentru că nu consider că deţin competenţele necesare pentru a oferi servicii de interpretariat. Poate că sunt mai emotivă, poate că mă ruşinez să vorbesc cu infractorii sau poate că am probleme cu inima şi nu pot face faţă stresului unui interpretariat. Sau poate că pur şi simplu nu vreau să fiu interpret, ci doar traducător autorizat. Ah, da, desigur, trebuie să am şi obligaţii, nu doar beneficii ar putea spune unii. Mă întreb oare de ce nu obligă nimeni un doctor ginecolog să facă operaţii pe cord deschis, pentru simplul fapt că e doctor şi are autorizaţie de liberă practică. Sau de ce nu obligă nimeni notarii să meargă în tribunale pe post de avocaţi, că doar tot facultatea aia au terminat-o. Apoi una e să mi se dea o autorizaţie pentru ce vreau eu să fac şi alta e să mi se dea şi pentru ce nu vreau sau nu pot să fac.
Am tot vorbit despre avocaţi şi notari dar poate că nu sunt cel mai bun termen de comparaţie. Ca să te faci avocat/notar trebuie să termini dreptul. Însă în momentul de faţă, oricine, dacă are un liceu terminat şi un certificat de la MCC poate deveni traducător. Mie asta nu mi se pare tocmai corect.
Eu nu-mi doresc să dispară firmele de traduceri, însă nu mi se pare corect că oricine poate înfiinţa o firmă de traduceri şi poate pretinde nişte bani în plus că face proofreading când n-are habar de limbile din care traduc eu. Nu mi se pare normal că persoane fără nicio o competenţă în domeniu pretind că fac proofreading. E normal faptul că X care şi-a făcut firmă de traduceri, n-a făcut niciun curs de specialitate, n-are nicio diplomă în domeniu şi de fapt în niciun domeniu, să se apuce brusc să facă traduceri pentru propria-i firmă, decizând că cei mai mulţi traducători sunt varză ??? Asta deşi X, care nu vorbea nicio limbă străină până mai acum 2 ani şi nu vorbea tocmai corect româneşte, a învăţat 3 limbi citind traducerile naşpa făcute de alţi traducători ?? În plus, X le trimite clienţilor traducerile făcute de el, la care, dacă necesită legalizare, pune încheieri de la alţi traducători sau chiar de la unul din angajaţii săi, proaspăt autorizat, care însă e varză ? În ce calitate afirmă respectivul că traducerile altora sunt varză ? În calitate de patron de firmă de traduceri şi de liber cugetător ? Hmm... E normal ca respectivul să facă corecturi la traduceri altora ? Mie nu mi se pare normal. Am văzut la mai multe firme de traduceri, studenţi sau absolvenţi de liceu care lucrau pe post de traducători, prost plătiţi, dar care făceau traduceri şi apoi puneau la final încheierile unor traducători, care, evident, nici măcar nu erau angajaţi ai firmei respective. Şi toţi studenţii sau absolvenţii de liceu spuneau că fac ei proofreading la traducerea mea. Păi mă rog ce competenţă are o studentă la ASE să facă proofreading la o traducere din polonă în română ??
Apoi, în ce priveşte calitatea şi preţurile pentru traducerile autorizate, îi dau dreptate lui Ovidiu. Şi este o problemă legată de condiţiile de autorizare. Dacă ar fi mai dificilă obţinerea autorizaţiei, poate că nu s-ar mai întâlni tot felul de aberaţii. Vi se pare normal ca un traducător autorizat să facă traduceri cu copy şi paste din alte documente (este vorba de contracte, nu de caziere şi certificate), fără să mai verifice dacă ce a copiat el dintr-un document mai vechi seamănă cu ceea ce e în noul document ? Astfel de persoane pot fi numite traducători autorizaţi ?? Şi uite că totuşi, conform legii, sunt. Acum o lună eram într-o pizzerie şi era o femeie care se tot certa la telefon cu cineva. Se certa cu cineva de la o firmă de traduceri. Îşi dăduse diplomele la tradus şi traducerile erau varză. Şi se întâmpla pentru a doua oară. Femeia voia să dea traducătorul în judecată, iar firma de traduceri refuza să-i dea numele traducătorului şi traducerile legalizate. Oare să fi fost vorba de traduceri făcute de angajaţi fără pregătire în domeniu, la care s-au pus încheieri cumpărate de la un traducător care nu văzuse în viaţa lui respectivele documente ? Acum un an de zile, cei de la firma de avocatură la care lucram m-au rugat să dau la tradus 2 banale declaraţii. Semănau în proporţie de 90%... Difereau doar semnatarii şi încheierile. Una dintre ele fusese semnată şi legalizată în Anglia, iar cealaltă, în Austria. Am trimis traducerile la corectat de 3 ori. Prima oară a făcut un singur document din cele două declaraţii că aşa s-a gândit traducătorul. Traducătorul autorizat care era patronul unei firme de traduceri, ştampila sa apărând pe traduceri, deşi nu se afla la birou şi nu văzuse documentele. A doua oară erau greşite numele semnatarilor. A treia oară, am constatat că deşi încheierea la una dintre declaraţii era în germană, pe traducere apărea numai numele traducătorului de limba engleză. Evident că am plătit şi taxă de urgenţă. Dar na, patronul firmei de traduceri care era şi traducătorul documentelor era prieten cu unul dintre avocaţii mai importanţi din firmă. De ce să concurez eu cu astfel de persoane ? Astfel de persoane nu ar mai trebui să profeseze şi nu ar trebui să se numească traducători.
Nu sunt traducători pe limbi rare ? Păi şi atunci ce facem ? Acceptăm persoane care nu vorbesc corect româneşte doar pentru că nu am găsit ceva mai bun ? Asta e soluţia ? Să se dea autorizaţii oricui ca să avem de unde alege ? Dacă ăsta nu-i bun, trec la următorul ?!
Mă întreb câţi traducători de limba română sunt în Vietnam
De fapt, sinceră să fiu, mă interesează mai puţin că firma x sau y are de tradus documente din limbi rare şi că firma de traduceri z nu găseşte traducător. Eu n-am documente de tradus în respectivele limbi şi nici nu traduc din respectivele limbi rare. Deci astea sunt fix problemele celor care au documente de tradus din şi în limbile respective.
Ok, UE obligă statul... Păi atunci e problema statului. De ce să îmi bat eu capul cu cei care nu vor să se facă traducători, cu cei care sunt traducători, dar nu vor sau nu au timp să facă traduceri ? Asta e problema statului, a firmelor cu documente în limbi rare şi a firmelor de traduceri. Poate dacă s-ar îmbunătăţi condiţiile şi statul ar oferi ceva palpabil în acest sens, ar fi mai mulţi doritori.
[Editat la 2008-07-22 09:18] ▲ Collapse
| | | | Radu2007
Local time: 12:10
Italian to Romanian
+ ...
| Corectura / revizie | Jul 22, 2008 |
OvidiuKatz wrote:
2. Este corect ca în cazul traducerilor autorizate să facă proofreading altcineva decât traducătorul autorizat care a efectuat acea lucrare? Este permis să treacă altcineva peste traducătorul autorizat şi să facă modificări pe un text care este semnat şi ştampilat de traducătorul autorizat, iar acesta certifică exactitatea traducerii? Mai este traducerea aia exactă? Mai este certificarea aceea a exactităţii în regulă, când intervine altcineva şi face modificări pe text, fără ca traducătorul autorizat să ştie şi / sau să poată controla asta, iar mai apoi încheierea de legalizare semnată şi ştampilată în alb să fie adăugată la un text astfel modificat? Deci altfel spus, proofreadingul în cazul traducerilor autorizate nu ar trebui efectuat tot de traducătorul autorizat care a efectuat şi traducerea respectivă? Eu aşa cred, dar aştept cu interes şi părerile colegilor.
Numai bine tuturor.
In mod normal, ar fi de dorit ca biroul de traduceri, dupa ce a sesizat o eroare in traducere sau in redactarea tabelelor / cifrelor etc, sa retrimita traducatorului documentul, ca acesta sa-l corecteze si el iarasi sa-l trimita biroului de traduceri.
Sau, daca face corectura in document, sa aiba acordul traducatorului, inainte de a legaliza documentul (caz in care se presupune existenta incheierilor de traducere semnate si stampilate , lasate biroului de traduceri - situatie, cu bune si cu rele, destul de frecventa).
| | | | Big Ben
Local time: 12:10
Romanian to English
| Initiative.... caraghioase..! | Jul 22, 2008 |
Ovidiu.. esti amuzant !:D
Tu esti cel care doreste sa isi elimine concutenta prin crearea unui monopol, tu te plingi ca in actualele conditii ale economiei de piata, intr-un mediu concurential, nu iti mai merge afacerea... Si vii sa ma intrebi pe mine daca mi-ar fi teama de aceasta lege aberanta pe care ai vrea tu sa o institui?!!! Nu mi-e teama si indeplinesc conditiile mentionate de tine (asta daca nu mai visezi tu ceva si bagi ca si conditie in lege...):) Sint convins insa ca tie... See more Ovidiu.. esti amuzant !:D
Tu esti cel care doreste sa isi elimine concutenta prin crearea unui monopol, tu te plingi ca in actualele conditii ale economiei de piata, intr-un mediu concurential, nu iti mai merge afacerea... Si vii sa ma intrebi pe mine daca mi-ar fi teama de aceasta lege aberanta pe care ai vrea tu sa o institui?!!! Nu mi-e teama si indeplinesc conditiile mentionate de tine (asta daca nu mai visezi tu ceva si bagi ca si conditie in lege...):) Sint convins insa ca tie iti e teama de concurenta. De ce conditionezi admiterea la un asemenea examen de o diploma de licenta, medii, etc? De ce nu le dai si celorlati sansa sa sustina un examen in aceleasi conditii ca si tine si sa iti arate ceea ce stiu? Iti spun eu de ce.. iti e teama de posibila concurenta. Eu cunosc traducatori care, desi nu au studii de filologie/drept, se ridica cel putin la nivelul unui absolvent cu diploma de licenta. Ba unii sint chiar mult peste nivelul unor absolventi de filo/drept. Chiar tu povestesti de cei cu diploma de licenta care nu au luat note de trecere la tentativa de reautorizare MCC dar profeseaza. Si ca sa iti raspund la intrebarea ta.. pt mine acesti traducatori nu sint concurenta.. ei sint traducatori de certificate nastere, deces, caziere.. si atit! Cit crezi ca rezista pe piata traducind tipizate?!! Daca tu ii vezi ca pe o concurenta, e problema ta.
Daca scopul initiativei tale ar fi fost imbunatatirea imaginii traducatorului, crearea unui statut social al traducatorului, probabil ca as fi inteles motivatia acestei initiative. Dar tu de fapt urmaresti numai si numai sa impui niste conditii aberante care sa elimine concurenta ta. Da-mi voie sa nu fiu de acord cu asemenea initiative aberante !
Hai sa iti mai explic inca o data poate acum intelegi (desi am senzatia ca tu intelegi numai ce iti convine tie):)
Actualele birouri de traduceri au multe dintre ele angajati traducatori autorizati Min Justitiei. Ce vor face acesti traducatori in cazul in care nu au diploma de licenta si si-au obtinut autorizatiile prin MCC? Ce vor face cei care au diploma licenta dar nu indeplinesc una din conditiile impuse de tine (nota minima)? Te-ai gindit ca multi dintre ei nu au spirit intreprinzator ca sa puna pe picioare si sa dezvolte o afacere gen traducator autorizat? Ai luat in calcul faptul ca poate unii nici macar nu isi doresc acest lucru si le convine sa lucreze 9-17 L-V fara batai de cap si stres in afara programului?!
Daca tot esti atit convins ca birourile care functioneaza in acest moment, functioneaza si fac traduceri autorizate ilegal, de ce nu le chemi in instanta??? De ce nu sesizezi autoritatile ? De ce sa mai pierzi timpul pina la aparitia noii tale initiative utopice? Mergi si ia taurul de coarne la tribunal! E suficient sa ai cistig de cauza intr-un singur caz ca apoi sa poata fi interzusa activitatea acestor SRL-uri "exploatatoare". Ai curaj..?:)
Mentionezi in mod repetat legea 178/1997 conform careia numai traducatorii autorizati MJ pot presta servicii (obligatoriu la tarifele din lege) catre anumite autoritati ale statului in baza unui contract de prestari servicii. Spune-mi te rog o chestie.. Tu, traducator autorizat, atunci cind faci servicii de interpretariat/traduceri la un notariat, cu cine inchei contract??? Cu NOTARUL sau cu CLIENTUL NOTARULUI? Cine e clientul tau si cel care te plateste?!! Te plateste notarul la pretul din lege..?!! Sau te plateste clientul notariatului (pers fizica, pers juridica) la un pret convenit de comun acord intre voi in baza unui contract de prestari servicii??? Probabil pe tine te plateste notarul.. Pe mine nu!:) Eu inchei un contract (comanda) cu respectivul si tarifez conform tarifelor mele din lista de preturi. Cind voi fi solicitat sa prestez acest serviciu Notarului, voi tarifa conform legii si voi emite factura catre notar. Atit timp cit clientul nu este una din autoritatile statului din lista, orice SRL poate presta acest serviciu. PERFECT LEGAL!
Trecem mai departe. Spui tu:
destui dintre traducătorii şi interpreţii autorizaţi care au dat examenul la MCC în 2004, conform Legii 281/2004 atunci în vigoare au şi diplomă de licenţă; chiar eu sunt în această situaţie: am diplomă de licenţă de filologie
Ovidiu.. din nou se vede treaba ca nu cunosti situatia in ansamblu la nivel national, pe toate limbile si prevederile legislatiei. Nu stiu cum vrei tu sa elaborezi o noua legislatie in conditiile astea. Eu vorbesc de traducatorii autorizati de MCC pe LIMBILE RARE.. si tu imi dai exemplu situatia ta ca traducator de ... limba germana!:) Sint o gramada de limbi unde nici macar traducator autorizat via MCC nu exista. Iar tu ceri diploma licenta si medie minima pe ani de studiu? Unde sa faca omule facultate respectivii daca nu exista sectie pt limbile respective in toata tara?!!!!!!!!!!!! De unde sa iti prezinte DIPLOMA DE LICENTA ???? Acum intelegi ce ii impiedica???
Ma opresc aici ca m-am enervat si mai am si carutza de acte de predat..! Offf, la naiba!:-D
[Edited at 2008-07-22 10:31] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 12:10
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| despre revizie şi refuzul de a adopta bunele practici actuale | Jul 22, 2008 |
... tocmai aceste PFAuri care au locuri de muncă salarizate şi fac asemenea traduceri doar part-time sunt persoane care lucrează la preţuri foarte mici; deci eliminarea lor nu ne_ar păgubi, dimpotrivă. Problema oricum nu e gravă, fiindcă sunt puţini cei care fac asta;
Te bazezi pe nişte studii sau pe nişte cifre reale sau sunt simple supoziţii? Mi se pare periculos să facem presupuneri atunci când este vorba de peste 20.000 de oameni. Din studiile ATR asupra pieţei traducătorilor, 47% dintre traducători lucrează part-time. În foarte multe state, marea majoritate a traducătorilor lucrează part-time, iar în unele proporţiile ating peste 80%. Nu cred că poţi forţa o persoană să lucreze part-time sau full-time, aceste decizii nu aparţin nici legiuitorului, nici unui corp profesional, ci aparţin individului, care are năzuinţe proprii în viaţă.
Sursa: „Tendinte de evolutie a pietei de traduceri din Romania”: http://www.atr.org.ro/diverse/ATR_TendintePiataTrad_2008.pdf
OvidiuKatz wrote:
Altă problemă strâns legată de exactitatea traducerii autorizate este cea a proofreadingului, pe care se bate atâta monedă şi pe care vezi doamne numai SRLurile de traduceri ar fi în stare să îl facă in mod competent.
Din nou o presupunere greşită, din pură necunoaştere a standardului european SR EN 15038. Mi se pare interesant că unele persoane din această profesie, care nici nu au citit standardul, lansează tot felul de zvonuri - oare de ce?
Este complet fals. SR EN 15038 se aplică, adaptat structurii interne, oricărui prestator de servicii de traducere, de la traducător individual la firme de traduceri. Mi-e greu să înţeleg cum unii nu văd asta ca un avantaj pentru traducător, care este pus pe picior de egalitate cu o firmă în acest standard. Mi-e greu să înţeleg cum unii nu văd revizia (ceea ce Ovidiu numeşte greşit prooofreading) ca o oportunitate pentru traducători de a adăuga un serviciu în plus din care să câştige şi, atenţie, de a presta clientului un serviciu complet, traducere+revizie de către un coleg, din care să câştige şi mai mult. Revizia se realizează de către o a doua persoană, în termeni practici prin colaborări între colegi traducători, ÎNAINTE de predarea proiectului către client. Numai cineva deosebit de naiv, care nu ştie că oriunde s-ar realiza, la traducători sau la firme, traducerea şi revizia sunt făcute tot de nişte traducători, ar avea ceva de obiectat. E greu să nu vezi avantajele pentru traducător în cele de mai sus.
2. Este corect ca în cazul traducerilor autorizate să facă proofreading altcineva decât traducătorul autorizat care a efectuat acea lucrare? Este permis să treacă altcineva peste traducătorul autorizat şi să facă modificări pe un text care este semnat şi ştampilat de traducătorul autorizat, iar acesta certifică exactitatea traducerii? Mai este traducerea aia exactă? Mai este certificarea aceea a exactităţii în regulă, când intervine altcineva şi face modificări pe text, fără ca traducătorul autorizat să ştie şi / sau să poată controla asta, iar mai apoi încheierea de legalizare semnată şi ştampilată în alb să fie adăugată la un text astfel modificat? Deci altfel spus, proofreadingul în cazul traducerilor autorizate nu ar trebui efectuat tot de traducătorul autorizat care a efectuat şi traducerea respectivă? Eu aşa cred, dar aştept cu interes şi părerile colegilor.
Iată de ce traducerile autorizate trebuie privite altfel, pentru că ele _sunt_ altfel şi de asta şi trebuie un cadrul legislativ special pentru ele, pentru efectuarea lor şi implicit pentru traducătorii autorizaţi care le efectuează. Este un argumnet interesant, dar cred că îţi scapă esenţa reviziei. Revizia se realizează de un al doilea traducător pentru a elimina orice greşeli din textul final. Conform SR EN 15038 şi conform standardului american, revizia a devenit o etapă obligatorie în orice proiect de traducere. E un fapt greu de trecut cu vederea.
Eu aş zice că la traducerile autorizate ar fi chiar recomandabilă revizia, deoarece se traduc acte oficiale, cu posibile consecinţe importante, şi cred că ideal ar fi ca traducătorul autorizat să ia măsuri (revizie) ca să se asigure că elimină toate greşelile. De ce e mai corect să nu asiguri o revizie prealabilă a traducerii înainte de legalizare şi să vină clientul, în timpul lui, cu traducerea la corectat? Nu pierzi clientul pentru totdeauna, nu îţi afectează reputaţia profesională? Mi se pare ilogic.
În condiţiile în care, în întreaga lume, se promovează larg acest standard pe toate mijloacele posibile şi lumea începe să afle de el şi să ştie ce înseamnă traducere şi revizie, mie mi-ar fi teamă că, exonerând, fapt în sine imposibil, o ramură întreagă de traducători - traducătorii autorizaţi - de la prevederile acestui standard european (aplicat în aceleaşi condiţii în 27 de state europene), cineva ar putea ridica argumentul că traducerile autorizate sunt inferioare calitativ, nesuportând revizie sau alte procese de verificare a calităţii înainte de finalizarea traducerii. Personal, nu mi-aş asuma riscul de a mi se putea arunca în faţă aşa ceva şi de a suferi un deficit de statut profesional pe motive de lipsă a procedurilor de asigurare a calităţii (din câte ştiu o condiţie pentru profesiile liberale), după un mare deficit de popularitate în urma ipoteticei reautorizări. Dacă tot ar fi să se reorganizeze branşa, cred că ar trebui luate unele măsuri ca traducătorul să profite de bunele practici şi de standardele actuale, în special când îi sunt favorabile.
Personal, mi se pare greu de înţeles refuzul unor practicieni de a adopta bunele practici actuale din domeniu, în special atunci când le sunt favorabile din multe puncte de vedere. În ultimii ani, domeniul traducerilor a trecut printr-o evoluţie accelerată şi care pare de neoprit în continuare, lucru greu de neglijat. E greu să educi clieţii şi practienii şi mulţi trec peste acest aspect cu mare uşurinţă, e mai uşor să fixezi preţuri (deşi se pare că, în Europa, nici printre profesiile liberale nu e o practică prea răspândită şi e ferm descurajată de Uniunea Europeană - articolul indicat de Daşa mai sus mi se pare grăitor), însă cu cât refuzăm mai mult să vedem realitatea aşa cum este, cu atât mai mult vom avea de luptat pentru a educa practicienii şi clienţii pe principii profesionale corecte.
Sunt de acord că trebuie să se schimbe ceva, că lucrurile trebuie aduse pe un făgaş mai normal şi mai adaptat evoluţiilor actuale şi tendinţelor viitoare din domeniul traducerilor, nu din alte domenii, că trebuie să ne protejăm mai bine profesia. Vă propun aşadar să continuăm discuţia, care mi se pare foarte productivă, pe această temă.
[Editat la 2008-07-22 15:16]
| | | | | Revizia traducerilor autorizate - clarificări | Jul 22, 2008 |
Cristiana Coblis wrote:
Este complet fals. SR EN 15038 se aplică, adaptat structurii interne, oricărui prestator de servicii de traducere, de la traducător individual la firme de traduceri. Mi-e greu să înţeleg cum unii nu văd asta ca un avantaj pentru traducător, care este pus pe picior de egalitate cu o firmă în acest standard. Mi-e greu să înţeleg cum unii nu văd revizia (ceea ce Ovidiu numeşte greşit prooofreading) ca o oportunitate pentru traducători de a adăuga un serviciu în plus din care să câştige şi, atenţie, de a presta clientului un serviciu complet, traducere+revizie de către un coleg, din care să câştige şi mai mult. Revizia se realizează de către o a doua persoană, în termeni practici prin colaborări între colegi traducători, ÎNAINTE de predarea proiectului către client. Numai cineva deosebit de naiv, care nu ştie că oriunde s-ar realiza, la traducători sau la firme, traducerea şi revizia sunt făcute tot de nişte traducători, ar avea ceva de obiectat. E greu să nu vezi avantajele pentru traducător în cele de mai sus.
Cred că e vorba de o neînţelegere, Cristiana, de o confuzie; poate nu m-am exprimat eu cum trebuie. Ideea este că eu nici vorbă să fi contestat nici necesitatea reviziei (ok, de acum înainte o să îi zic şi eu revizie, pt. a se evita orice confuzii), nici oportunitatea aplicării Standardului SR EN 15038. Singura problemă era şi este faptul că mai toate birourile de traduceri autorizate nu dispun de personal calificat şi competent pentru a efectua această revizie; deci nu e vorba de revizie făcută de alţi traducători, di de secretarele care scanează acte şi le trimit pe mail şi care fac această "revizie" fără să aibă competenţă să o facă, iar apoi scot actele la imprimantă. O asemenea "revizie" de fapt nu se poate numi revizie în adevăratul sens al cuvântului şi nici nu cred că poate fi considerată ca fiind conformă cu prevederile Standardului SR EN 15038.
Revizia se realizează de un al doilea traducător pentru a elimina orice greşeli din textul final. Conform SR EN 15038 şi conform standardului american, revizia a devenit o etapă obligatorie în orice proiect de traducere. E un fapt greu de trecut cu vederea.
Eu aş zice că la traducerile autorizate ar fi chiar recomandabilă revizia, deoarece se traduc acte oficiale, cu posibile consecinţe importante, şi cred că ideal ar fi ca traducătorul autorizat să ia măsuri (revizie) ca să se asigure că elimină toate greşelile. De ce e mai corect să nu asiguri o revizie prealabilă a traducerii înainte de legalizare şi să vină clientul, în timpul lui, cu traducerea la corectat? Nu pierzi clientul pentru totdeauna, nu îţi afectează reputaţia profesională? Mi se pare ilogic.
Categoric că revizia trebuie privită ca o etapă obligatorie în orice proiect de traducere, inclusiv în cazul traducerilor autorizate şi de asemenea e adevărat, logic şi normal ca revizia să se facă _înainte de legalizare_, deci nu după. Problema asta cu revizia după legalizare apare tocmai acolo unde revizia nu este făcută de persoane competente, astfel că, după aşa-zisa "revizie", clientul este cel care vine înapoi cu lucrarea etc. etc., situaţia absolut ilogică şi anormală; aici sunt şi eu întru totul de acord.
În condiţiile în care, în întreaga lume, se promovează larg acest standard pe toate mijloacele posibile şi lumea începe să afle de el şi să ştie ce înseamnă traducere şi revizie, mie mi-ar fi teamă că, exonerând, fapt în sine imposibil, o ramură întreagă de traducători - traducătorii autorizaţi - de la prevederile acestui standard european (aplicat în aceleaşi condiţii în 27 de state europene), cineva ar putea ridica argumentul că traducerile autorizate sunt inferioare calitativ, nesuportând revizie sau alte procese de verificare a calităţii înainte de finalizarea traducerii. Personal, nu mi-aş asuma riscul de a mi se putea arunca în faţă aşa ceva şi de a suferi un deficit de statut profesional pe motive lipsa procedurilor de asigurare a calităţii (din câte ştiu o condiţie pentru profesiile liberale), după un mare deficit de popularitate în urma ipoteticei reautorizări.
Nu, din nou trebuie să spun: aici este o confuzie şi îmi pare rău că s-a ajuns la ea. Eu niciodată nu am susţinut şi nici nu susţin că traducătorii autorizaţi ar trebui _exoneraţi de revizie_. Nici vorbă de aşa ceva! Revizia DA, _trebuie_ făcută, dar întrebarea era şi este, _în cazul traducerilor autorizate_ (deci NU şi în cazul altor tipuri de traduceri), de către cine ar trebui făcută această revizie? Aceasta având în vedere că traducerile autorizate au formula de certificare a traducătorului autorizat în care apare numele acestuia, limbile pe care este autorizat şi nr. autorizaţiei de la Ministerul Justiţiei, iar traducătorul autorizat certifică exactitatea traducerii prin propria lui semnătură şi ştampilă. Deci dacă face altcineva revizia, atunci obligat trebuie să fie tot un traducător competent pe respectiva pereche de limbi, nu o secretară sau alte persoane care nu cunosc limba-ţintă şi nu au nici cunoştinţe de teoria şi practica traducerii, cum din păcate se întâmplă în prezent în majoritatea SRLurilor de traduceri autorizate.
Dar aici mai e o problemă: cine poartă răspunderea mai mare pentru exactitatea traducerii, traducătorul care a efectuat traducerea, sau cel care a revizuit-o? Formula cu numele cui se va folosi şi semnătura şi ştampila cui va apărea pe act: a traducătorului autorizat care a efectuat traducerea, sau a traducătorului autorizat care a revizuit traducerea? Pentru că se ştie că formula de certificare a traducătorului autorizat - parte integrantă a formulei de legalizare la notariat - nu lasă loc de 2 semnături şi ştampile, iar de revizor nici nu pomeneşte.
Nu ar fi anormal şi chiar periculos ca un traducător autorizat să îşi pună semnătura şi ştampila, sau mai bine zis nu e anormal ca unei lucrări să i se adauge încheierea cu semnătura şi ştampila unui traducător autorizat, după revizia făcută de alt traducător autorizat (sau mai rău, de către necalificaţi, cum se tot întâmplă la multe din birourile de traduceri autorizate), deci la un text care a suferit modificări faţă de varianta pe care traducătorul autorizat a trimis-o, modificări care traducătorului autorizat nici nu i se aduc la cunoştinţă şi pe care de acasă, de la calculatorul propriu, nici măcar nu le poate controla? E suficient ca traducătorul autorizat să aibă încredere, sau ar trebui să se gândească să îşi asigure spatele?
De asta ziceam: cine ar trebui să facă revizia textului ar trebui să fie răspunzător pentru exactitatea traducerii şi să semneze şi să ştampileze traducerea, fiindcă ultima dată aceasta prim mâna lui trece; sau. cum s-o fi gândit şi M.J. când a hotărât să autorizeze doar persoane şi nu şi societăţi comerciale, traducătorul autorizat să facă şi traducerea şi revizia de unul singur şi atunci răspunde de la cap la coadă de tot ce e în ea.
Dacă tot ar fi să se reorganizeze branşa, aş lua unele măsuri ca traducătorul să profite de bunele practici şi de standardele actuale, în special când îi sunt favorabile.
Sunt de acord că trebuie să se schimbe ceva, că lucrurile trebuie aduse pe un făgaş mai normal şi mai adaptat evoluţiilor actuale şi tendinţelor viitoare din domeniul traducerilor, nu din alte domenii, că trebuie să ne protejăm mai bine profesia. Vă propun aşadar să continuăm discuţia, care mi se pare foarte productivă, pe această temă.
Păi exact aia zic şi eu, totuşi cu precizarea că şi în alte profesii sunt o grămadă de prevederi bune şi aplicabile profesiei de traducător şi interpret autorizat, după cum şi reciproca este valabilă: anumite prevederi aplicabile profesiei de traducător şi interpret autorizat, inclusiv Standardul SR EN 15038, s-ar aplica foarte bine şi altor profesii. Mă refer aici explicit la colegii noştri, notarii publici autorizaţi să facă traduceri, care practic au acelaşi domeniu de activitate cu noi, traducătorii autorizaţi; de asta zic că e absolut normal să nu facem noi singuri nimic de capul nostru, ci să colaborăm în toate cu UNNPR, inclusiv în implementarea Standardului SR EN 15038, dar nu numai, pentru a contribui împreună cu ea, deci cu Uniunea Notarilor, la asigurarea cât mai bunei desfăşurări şi la un cât mai înalt standard de calitate a activităţii noastre comune: efectuarea traducerilor autorizate.
[Bearbeitet am 2008-07-22 13:55]
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 12:10
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| despre cine este competent să fie revizor şi despre bunele practici | Jul 22, 2008 |
Dragă Ovidiu, mă bucur că suntem de acord în privinţa necesităţii reviziei. N-aş vrea să insistăm prea mult asupra revizorilor, pentru că e un subiect sensibil pentru mulţi şi, în discuţia de faţă, e o chestiune secundară şi riscăm să pierdem din vedere subiectul principal Standardul european conţine multe alte prevederi mult mai problematice în situaţia actuală în România (în opinia mea).
... See more Dragă Ovidiu, mă bucur că suntem de acord în privinţa necesităţii reviziei. N-aş vrea să insistăm prea mult asupra revizorilor, pentru că e un subiect sensibil pentru mulţi şi, în discuţia de faţă, e o chestiune secundară şi riscăm să pierdem din vedere subiectul principal Standardul european conţine multe alte prevederi mult mai problematice în situaţia actuală în România (în opinia mea).
În treacăt fie spus, competenţele revizorului sunt clar definite în standardul SR EN 15038, la fel ca şi cele ale traducătorului. Revizorul trebuie să posede aceleaşi competenţe ca un traducător, dobândite pe aceleaşi căi, şi, în plus, o experienţă solidă. Însă revizorul nu poate fi aceeaşi persoană într-un proiect, ci este o persoană diferită. La fel, revizia ca etapă este clar definită în standard. Aşadar, revizorul este un coleg traducător cu experienţă sau un coleg traducător care a decis să facă numai revizii. E cam greu să interpretezi diferit aceste lucruri, când sunt destul de clar exprimate în acest standard. De asemenea, este greu de ocolit standardul, deoarece a devenit termenul de referinţă principal în lume în acest moment şi, foarte important, orice prestator de servicii de traducere, traducător sau firmă, care ar dori să participe la licitaţii publice în România sau în ţările membre CEN, trebuie să respecte SR EN 15038, conform legislaţiei în vigoare.
Dincolo de prevederile mai mult sau mai puţin tehnice ale acestui standard şi de numeroasele confuzii care se fac (şi care sunt normale în stadiul în care ne aflăm), ceea ce mi se pare extraordinar este că standardul pune traducătorul individual pe picior de egalitate cu firmele, în privinţa obligaţiilor, dar şi a drepturilor sau avantajelor, şi că standardul a creat, dincolo de orice îndoială, o piaţă în plus pentru traducători prin consacrarea reviziei obligatorii şi prin lista de servicii cu valoare adăugată. Un exemplu grăitor: în 2007, cel mai căutat serviciu în repertoarul ITI (UK) de servicii a fost revizia (iar dacă se pun la socoteală toţi termenii paraleli după care se caută, cifrele sunt impresionante). Mi se pare un lucru mare şi nu înţeleg cum alţii pot trece cu vederea cu uşurinţă asemenea oportunităţi.
Nu contest că mulţi fac multe-multe prostii şi există prestatori de servicii dubioşi, ca în orice domeniu. Totuşi noi, din punct de vedere profesional, trebuie să tindem spre cele mai bune practici şi spre perfecţionare continuă, iar un standard este un punct de referinţă important pentru că permite oricui îl citeşte să vadă ce este şi ce nu este bună practică în domeniu, ajutând prestatorii să se diferenţieze pe criterii profesionale şi ajutând clienţii să discearnă între un prestator care face treaba pe jumătate sau de mântuială şi unul care respectă nişte bune practici. Nu-i poţi aduce pe toţi practicienii, semiprofesionişti şi profesionişti, la acelaşi nivel înalt, dar cred că merită educaţi cei care vor să se perfecţioneze. Mă îndoiesc că, peste ani, de primii se va mai auzi, dar cei din urmă sunt cei care rămân şi cu care se poate construi o profesie pe bazele bunelor practici actuale.
Vă reamintesc, discutăm despre modul în care ar trebui să ne reorganizăm breasla pentru a ne proteja pe noi ca profesionişti - un subiect care se dovedeşte fierbinte şi de interes - s-au expus multe puncte de vedere foarte diverse şi vă invit să vă exprimaţi în continuare opiniile
[Editat la 2008-07-22 15:22] ▲ Collapse
| | | |
Big Ben wrote:
De ce conditionezi admiterea la un asemenea examen de o diploma de licenta, medii, etc? De ce nu le dai si celorlati sansa sa sustina un examen in aceleasi conditii ca si tine si sa iti arate ceea ce stiu?
Exact cum au răspuns deja alţi colegi în acest fir, şi în alte profesii liberale admiterea în profesie este condiţionată de studii superioare de profil; nu poţi să te prezinţi la examenul de admitere în profesiile expert contabil sau contabil autorizat sau auditor financiar fără a avea studii superioare de profil economic; la fel, o condiţie obligatorie la înscrierea la examen pentru admiterea în profesiile juridice (notar public, avocat, executor judecătoresc) este diploma de licenţă de la o facultate de drept. La fel, nu există medic fără facultate de medicină, după cum nu există psiholog fără facultatea de psihologie şi nici arhitect fără facultatea de arhitectură. Nicio profesie nu dă nimănui care nu are studiile superioare de profil nicio şansă să se prezinte la examenul de admitere în profesie. La noi la traducătorii şi interpreţii autorizaţi de ce ar sta lucrurile altfel?
De ce diplomă de filologie şi / sau drept? Păi pentru că la filologie şi numai la filologie se predau discipline de profil, cum ar fi terminologie (inclusiv juridică, necesară în profesia de traducător autorizat), teoria şi practica traducerii şi multe altele, chestii care la geografie sau matematică sau orice altă facultate cu profil nefilologic nu se fac. De ce drept? Păi cine sunt mai competenţi în probleme de terminologie juridică decât absolvenţii facultăţilor de drept? Un traducător autorizat trebuie să ştie toate aceste chestii şi mă îndoiesc că un absolvent de facultate cu profil nefilologic şi nejuridic le ştie; asta nu numai fiindcă la facultăţile cu profil nefilologic nr. de ore de limbă străină este redus, 2 ore, deci 1 seminar pe săptămână, dar cam la majoritatea se face o singură limbă străină - de regulă engleza - şi până şi aceea se face doar în primii 2 ani; sau se face terminologie care nu are legătură cu profilul ştiinţe juridice; de exemplu, ofiţerii absolvenţi de Academie Navală toţi fac engleză obligatoriu, din primul până în ultimul an de facultate, dar fac engleză tehnică, strict pe profilul naval şi cam atât. Deci nu văd cum ar putea fi asemenea absolvenţi de profil nefilologic şi nejuridic mai buni decât absolvenţii de filologie şi respectiv de drept. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul traducătorilor autorizaţi care şi-ai primit autorizaţia în baza diplomei de bac: nu au cunoştinţe de specialitate, nici filologice, nici juridice. Sau mă înşel?
Daca scopul initiativei tale ar fi fost imbunatatirea imaginii traducatorului, crearea unui statut social al traducatorului, probabil ca as fi inteles motivatia acestei initiative.
Exact acesta este scopul: crearea profesiei liberale de traducător şi interpret autorizat, care să fie bine organizată în cadrul unei uniuni profesionale închise şi care să cuprindă obligatoriu toţi membrii profesiei, iar candidaţii să fie admişi în profesie numai pe bază de examen, exact cum se întâmplă în toate profesiile liberale normale, iar admiterea la examen să aibă ca una din condiţiile obligatorii studii de profil, ca să nu mai creadă orice centuristă care e bună la oral că poate face şi interpretariat şi traduceri şi mai ştiu eu ce.
Hai sa iti mai explic inca o data poate acum intelegi (desi am senzatia ca tu intelegi numai ce iti convine tie):)
Actualele birouri de traduceri au multe dintre ele angajati traducatori autorizati Min Justitiei.
Nu e tocmai-tocmai aşa: actualele birouri de traduceri autorizate nu au angajaţi _traducători autorizaţi_, ci traducători cu studii superioare, cum chiar un patron de astfel de birou recunoştea. Altfel, angajarea este imposibilă. Ca profesie liberală, traducătorul autorizat nu poate fi angajat, tot ca traducător, din moment ce el este PFA traducător autorizat. Nu ai cum să fii şi PFA şi angajat pe aceeaşi profesie în acelaşi timp; presupunând că există asemenea traducători autorizaţi care s-au lăsat fraieriţi de birouri să fie angajaţi cu contract de muncă, repet, _ca traducători cu studii superioare_, nu ca traducători autorizaţi, cum procedează acei traducători autorizaţi în momentul în care sunt citaţi să se prezinte la instanţe şi cum sunt plătiţi ei de către instanţe, din moment ce ei, nefiind PFA, nu pot emite chitanţă şi factură? Prin SRLul care i-a angajat? Mă îndoiesc că e legal.
Despre angajarea cu contract de muncă a traducătorilor autorizaţi există prevedere chiar în textul Legii nr. 178/1997; numai notarii publici pot angaja traducători şi interpreţi autorizaţi cu contract de muncă, sau avocaţii, dar aceştia din urmă cu restricţii, adică doar pentru speţele pe care le au ca avocaţi. Altfel, strict legat de traducătorii autorizaţi care traduc acte notariale, art. 5 din OMJ 233/C/1996, care e în continuare valabil, prevede că traducătorii autorizaţi îşi pot exercita profesia fie ca angajaţi ai birourilor notarilor publici 8deci nu ai altcuiva!), fie ca liber-profesionişti, caz în care e clar că nu au cum să fie angajaţii nimănui, deci este ilegal ca un SRL de traduceri să aibă angajaţi traducători şi interpreţi autorizaţi cu contract de muncă.
Daca tot esti atit convins ca birourile care functioneaza in acest moment, functioneaza si fac traduceri autorizate ilegal, de ce nu le chemi in instanta??? De ce nu sesizezi autoritatile ? De ce sa mai pierzi timpul pina la aparitia noii tale initiative utopice? Mergi si ia taurul de coarne la tribunal! E suficient sa ai cistig de cauza intr-un singur caz ca apoi sa poata fi interzusa activitatea acestor SRL-uri "exploatatoare". Ai curaj..?:)
Treaba asta se va face mai devreme sau mai târziu, dar în cadrul organizat: uniunea profesională va fi cea care va milita pentru asta, exact cum s-a întâmplat şi în cazul altor profesii. Mă refer explicit la profesia de avocat, care de asemenea este profesie liberală reglementată prin lege specială. Baroul paralel zis Baroul Constituţional al lui Pompiliu Bota, chiar dacă a apucat o vreme să funcţioneze, nu înseamnă că a funcţionat legal; ca dovadă că, la demersurile UNBR, a fost declarat ilegal şi desfiinţat. Cam asta e şi situaţia actuală a SRLurilor de traduceri autorizate; mai devreme sau mai târziu vor fi declarate ilegale, pentru că aşa sunt. Deci mă refer strict la faptul că efectuează / intermediază ilegal traduceri autorizate, fără a avea autorizaţie de la M.J. în acest sens, cum prevede legea; nu la faptul că fac traduceri de altă natură şi pe care da, este legal să le desfăşoare.
Sau te pomeneşti că e absolut legal să efectuezi traduceri autorizate şi fără autorizaţie de la M.J.? Păi atunci de ce o mai emite M.J. autorizaţiile astea, dacă oricum poţi efectua traduceri autorizate şi fără asemenea autorizaţie?
În orice caz, un lucru e cert: nimeni nu poate deschide un cabinet de avocat fără a fi avocat legal admis într-un barou legal constituit; la fel, nimeni nu poate înfiinţa un birou notarial fără a fi notar public numit legal în funcţie de către Ministerul Justiţiei; la fel, nimeni nu poate deschide un birou de executor judecătoresc fără a fi executor judecătoresc. Asta ca să enumăr celelalte profesii care sunt sub umbrela Ministerului Justiţiei, minister care autorizează şi traducătorii şi interpreţii autorizaţi. Deci prin analogie, ar trebui să fie valabilă aceeaşi regulă: nimeni care nu este traducător şi interpret autorizat de Ministerul Justiţiei să nu aibă voie să efectueze traduceri autorizate sub nicio formă: nici PFA nici SRL. Nu este normal să existe societăţi comerciale înfiinţate de te miri cine şi care au printre altele, dintr-un lung cârnat de coduri CAEN din actul constitutiv, CAENul referitor la traduceri (743). Altfel spus, nu este normal ca oricui i se năzăreşte, fără autorizaţie de la M.J. şi fără competenţă profesională în domeniul traducerilor autorizate, să i se permită să înfiinţeze societăţi comerciale având ca obiect activitatea de traduceri autorizate şi interpretariat autorizat, după cum este valabil faptul că nimeni nu poate înfiinţa o societate comercială având ca obiect activitatea notarială şi nici să angajeze notari publici. Prin urmare: profesia de traducător şi interpret autorizat trebuie să devină funcţie autonomă, iar activitatea de traducere autorizată şi interpretariat autorizat să devină serviciu de interes public, după modelul notarilor publici; deci legea nouă a traducătorului şi interpretului autorizat ar trebui să conţină o prevedere asemănătoare cu cea din art. 3 din Legea nr. 36/1995, deci care să sune cam aşa:
Traducătorul şi interpretul autorizat este investit sa îndeplinească un serviciu de interes public si are statutul unei funcţii autonome.
La asta ar trebui să ajungem, astfel ca orice imixtiune în profesie să nu mai existe, iar activitatea noastră să fie exercitată numai de traducătorii şi interpreţii autorizaţi, fie în formă individuală, fie în formă asociativă (birouri de traducători şi interpreţi autorizaţi asociaţi), fie în cadrul BNPurilor etc., dar nimeni neautorizat nu se va mai băga pe munca noastră, decât în sensul excepţiilor din textul OUG a Guvernului României nr. 80/2005, aprobată prin Legea nr. 286/2005. Altfel spus, singurele persoane cu competenţă legală să efectueze traduceri autorizate şi interpretariat autorizat pe teritoriul României sunt traducătorii şi interpreţii autorizaţi şi notarii publici autorizaţi să facă traduceri. Deci cine vrea asemenea traduceri, vine ori la noi, ori la notarii publici autorizaţi să facă traduceri, exact după cum cine vrea acte notariale de orice fel merge la notariat şi nu în altă parte. Mi se pare foarte normal să fie aşa. Cât despre concurenţă, aceea va fi numai între noi, traducătorii şi interpreţii autorizaţi, nicidecum între breasla noastră pe de o parte şi persoane fizice sau juridice care oricum nu sunt autorizate să practice profesia noastră, pe de altă parte.
Cât despre problema limbilor rare, e exact cum a zis şi colega noastră Ecaterina: nu ştiu dacă este tocmai vina noastră că universităţile, facultăţile de filologie, nu au secţii pe asemenea limbi rare; cât despre penuria de traducători şi interpreţi autorizaţi pe asemenea limbi, sau chiar totala inexistenţă de traducători autorizaţi pe anumite limbi rare este problema statului, iar statul i-a şi găsit o rezolvare legală. Pentru cine nu ştie, există OUG nr. 80/2005, aprobată prin Legea nr. 286/2005, prin care li se dă dreptul persoanelor neautorizate să traducă în condiţiile Legii 178/1997 "_dacă_ nu există traducători autorizaţi". Deci iacătă că asta rezolvă oarecum şi mult-discutata problemă a limbilor rare. Dar dacă există traducători autorizaţi, folosirea persoanelor neautorizate este ilegală. Legea nu face alte precizări, deci dacă pentru o anumită limbă există chiar şi un singur traducător autorizat în ţară, atunci nu poate fi folosită o persoană neautorizată.
Cum ziceam: în principiu asta este o problemă a statului că nu există traducători şi interpreţi autorizaţi pe anumite limbi rare, dar ar putea deveni foarte bine şi o problemă uniunii profesionale a traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi, care să se implice împreună cu universităţile, cu facultăţile de profil din ţară şi cu Ministerul Justiţiei şi cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în găsirea de posibile soluţii pentru această problemă, prin aducerea de profesori străini la universităţile din România, înfiinţarea de lectorate şi cu timpul chiar înfiinţarea de catedre de astfel de limbi rare în cadrul facultăţilor de filologie, prin finanţarea tinerilor doritori să înveţe aceste limbi rare şi crearea de burse plătite de statul român ca aceştia să meargă la studii în ţările unde asemenea limbi rare sunt limbă oficială, să înveţe limba respectivă şi în acelaşi timp să îşi formeze abilităţile şi deprinderile necesare profesiei de traducător; fiindcă oricine trebuie să admită că a fi un _vorbitor_ mai mult sau mai puţin competent al unei limbi este una, iar a fi _traducător şi interpret_ este cu totul altceva. Şi multe altele
Într-adevăr nu e uşor, problemele profesiei noastre sunt multe şi complexe, dar uniunea profesională ar face totul pentru rezolvarea lor într-un mod cât mai favorabil întregii noastre profesii.
[Bearbeitet am 2008-07-22 19:38]
| | |
|
|
|
Big Ben
Local time: 12:10
Romanian to English
| Initiative.. cel putin caraghioase..!:) | Jul 22, 2008 |
Ovidiu... am obosit! Nu te supara pe mine dar vii cu niste argumente naive, rupte de realitate, pline de confuzii care dovedesc necunoasterea legislatiei si a domeniului tau de activitate. Cristiana are rabdare si bun simt! Eu unul mi-am pierdut rabdarea sa tot citesc niste mesaje in care tu fluturi 2 legi, 3 paralele aberante cu legislatia avocatilor, 4 asocieri cu uniunea notarilor si toate spuse pe un asemenea ton ca, daca nu as sti ce spune legislatia in vigoare, chiar te-as crede ! ... See more Ovidiu... am obosit! Nu te supara pe mine dar vii cu niste argumente naive, rupte de realitate, pline de confuzii care dovedesc necunoasterea legislatiei si a domeniului tau de activitate. Cristiana are rabdare si bun simt! Eu unul mi-am pierdut rabdarea sa tot citesc niste mesaje in care tu fluturi 2 legi, 3 paralele aberante cu legislatia avocatilor, 4 asocieri cu uniunea notarilor si toate spuse pe un asemenea ton ca, daca nu as sti ce spune legislatia in vigoare, chiar te-as crede !
Sa inteleg ca NU ai curaj sa actionezi in justitie "SRL-urile EXPLOATATOARE"! Si nici sa faci o sesizare autoritatilor competente? Cum asa...? Nu strigai tu sus si tare ca DESFASOARA ACTIVITATI ILEGALE??? Vezi te rog studiul realizat de ATR si prezentat de Cristiana (felicitari Cristiana pt studiu...profesionist si f. util) poate te lamuresti cum stau lucrurile cu "exploatatorii" care desfasoara activitati ilegale. Apropos.. ai vazut cine sint marii jucatori de pe piata conform acelui studiu?! Interesante procentajele...!
Hai sa vedem citeva "confuzii" pe care tu le postezi cu seninatate (voi lua numai ultimul tau mesaj):
1. "actualele birouri de traduceri autorizate nu au angajaţi _traducători autorizaţi_, ci traducători cu studii superioare, cum chiar un patron de astfel de birou recunoştea. Altfel, angajarea este imposibilă. Ca profesie liberală, traducătorul autorizat nu poate fi angajat, tot ca traducător, din moment ce el este PFA traducător autorizat. Nu ai cum să fii şi PFA şi angajat pe aceeaşi profesie în acelaşi timp":o
Da-mi voie sa spun doar atit: ABERATIE ! OVIDIU.. pune mina si citeste legislatia prietene ca te faci de ris cu asemenea afirmatii.. NU AI CUM SA FII SI PFA SI ANGAJAT PE ACEEASI PROFESIE IN ACELASI TIMP... asta de cind..?????!!!!
RETINE: Faptul ca esti traducator autorizat MJ si inregistrat ca PFA nu iti interzice sa fii angajat ca traducator cu forme legale in cadrul unei alte societati comerciale SRL, SA si sa iti folosesti autorizatia MJ in cadrul societatii respective (birou traduceri, firma import - export, etc). Ai colegi aici pe forum pe care eu ii cunosc personal, colaborez cu ei, sint in aceasta situatie. Acestia sint/au fost angajati traducatori iar dupa program lucreaza/lucrau pe cont propriu PFA!!!
2. "este ilgal ca un SRL de traduceri să aibă aangajaţi traducători şi interpreţi autorizaţi cu contract de muncă.":o
Offf.. "e grele"! Aici ai dreptate.:P E ilegal din simplul motiv ca in nomenclatorul meseriilor NU EXISTA NOTIUNEA TRADUCATOR AUTORIZAT!!!:) In cartea de munca nu scrie TRADUCATOR AUTORIZAT ci scrie TRADUCATOR. Daca nu ma crezi iti pot scana cartea mea de munca cu vizele ITM Bucuresti, ITM BACAU, ca angajat al mai multor multinationale de prestigiu (au incalcat legea nemernicii...:))
Stai sa te intreb o chestie.. sa nu uit. Contract de prestari servicii intre un SRL/SA si un PFA Traducator se poate face?
3. "De ce diplomă de filologie şi / sau drept? Păi pentru că la filologie şi numai la filologie se predau discipline de profil, cum ar fi terminologie (inclusiv juridică, necesară în profesia de traducător autorizat), teoria şi practica traducerii şi multe altele"
Ovidu... cam cite traduceri juridice ai facut tu in facultate si cam ce experienta in domeniul traducerilor juridice ai capatat tu ca student la filologie?! Hai uimeste-ma! Eu am senzatia uneori citind mesajele tale ca tu uiti ca esti pe un forum de profil si povestesti cuiva pe strada...
4. "cum procedează acei traducători autorizaţi în momentul în care sunt citaţi să se prezinte la instanţe şi cum sunt plătiţi ei de către instanţe, din moment ce ei, nefiind PFA, nu pot emite chitanţă şi factură? Prin SRLul care i-a angajat? Mă îndoiesc că e legal."
RETINE: PFA nu este o conditie pt a desfasura activitatea ca traducator. Forma juridica sub care doresti sa iti desfasori activitatea e la libera ta alegere.. SRL, PFA, etc. Tu te-ai inregistrat PFA.. pt ca asa ai considerat ca te avantajeaza. Altii au preferat SRL-ul. In relatia cu institutiile statului situatia e aceeasi, indiferent daca esti SRL sau PFA. Traducatorul autorizat angajat al unui SRL presteaza acest serviciu tribunalului, Curtii de Apel, etc. SRL-ul emite factura. Faptul ca factura e emisa de un SRL nu are importanta. Tarifele insa sint obligatoriu calculate conform legii indiferent ca factura s-a emis de catre un SRL sau un PFA. Ele nu sint cele din lista de preturi ale SRL-ului sau ale PFA-ului in relatia cu piata libera.
5. ..mai bine nu.. ca ai sa te superi pe mine:)
Ma opresc aici. Ma cheama datoria !
[Edited at 2008-07-22 18:59] ▲ Collapse
| | | |
Big Ben wrote: Sa inteleg ca NU ai curaj sa actionezi in justitie "SRL-urile EXPLOATATOARE"! Si nici sa faci o sesizare autoritatilor competente? Cum asa...? Nu strigai tu sus si tare ca DESFASOARA ACTIVITATI ILEGALE??? Vezi te rog studiul realizat de ATR si prezentat de Cristiana (felicitari Cristiana pt studiu...profesionist si f. util) poate te lamuresti cum stau lucrurile cu "exploatatorii" care desfasoara activitati ilegale. Apropos.. ai vazut cine sint marii jucatori de pe piata conform acelui studiu?! Interesante procentajele...!
Uniunea profesională va face tot ce trebuie în acest sens, mai devreme sau mai târziu; e doar o chestiune de timp; nu am de ce să fac eu individual aşa ceva; nu un avocat oarecare de unul singur a scos în afara legii baroul ilegal al lui Bota, ci Uniunea Naţională a Barourilor din România a făcut asta, bravo ei.
ABERATIE ! OVIDIU.. pune mina si citeste legislatia prietene ca te faci de ris cu asemenea afirmatii.. NU AI CUM SA FII SI PFA SI ANGAJAT PE ACEEASI PROFESIE IN ACELASI TIMP... asta de cind..?????!!!!
RETINE: Faptul ca esti traducator autorizat MJ si inregistrat ca PFA nu iti interzice sa fii angajat ca traducator cu forme legale in cadrul unei alte societati comerciale SRL, SA si sa iti folosesti autorizatia MJ in cadrul societatii respective (birou traduceri, firma import - export, etc). Ai colegi aici pe forum pe care eu ii cunosc personal, colaborez cu ei, sint in aceasta situatie. Acestia sint/au fost angajati traducatori iar dupa program lucreaza/lucrau pe cont propriu PFA!!!
Oare cine aberează acum? Vă contraziceţi în ceea ce spuneţi, sau mai bine zis nu vreţi să admiteţi că "traducător" şi "traducător autorizat" sunt două chestii strict diferite. Deci da, există colegi angajaţi ca "traducători", la SRLuri, ok, nimic ilegal. Şi aceeaşi colegi sunt şi PFA, dar nu "traducători", ci "traducători autorizaţi". Aia e; nu ai cum să fii "traducător autorizat" PFA şi să fii în acelaşi timp "traducător autorizat" angajat. Asta o pot confirma şi colegii aflaţi în această situaţie. Şi eu cunosc astfel de colegi, lucrează ca angajaţi la firme "traducători" şi pe salariu fac numai "traduceri", nu "traduceri autorizate"; pe alea le fac în calitate de "traducător autorizat" PFA, nu de "traducător" angajat, şi nu pe salariu, ci pe facturi separate, emise de PFA pe SRLul respectiv.
3. "De ce diplomă de filologie şi / sau drept? Păi pentru că la filologie şi numai la filologie se predau discipline de profil, cum ar fi terminologie (inclusiv juridică, necesară în profesia de traducător autorizat), teoria şi practica traducerii şi multe altele"
Ovidu... cam cite traduceri juridice ai facut tu in facultate si cam ce experienta in domeniul traducerilor juridice ai capatat tu ca student la filologie?! Hai uimeste-ma! Eu am senzatia uneori citind mesajele tale ca tu uiti ca esti pe un forum de profil si povestesti cuiva pe strada...
Eu pot să spun că am învăţat destule în facultate, lucruri pe care nu le-am făcut în liceu, deci confirm că o diplomă de bac este insuficientă pt. obţinerea autorizaţiei de traducător şi interpret autorizat. În facultăţile de filologie se învaţă lucruri pe care studenţii nefilologi nu le învaţă; o spun nu numai în calitate de absolvent al unei facultăţi de filologie, ci şi în calitate de fost cadru universitar; ştiu ce se face la facultăţile nefilologice, fiindcă am predat şi la astfel de facultăţi; se face învăţarea limbii, de multe ori nici aia ca lumea, fiindcă pentru studenţii nefilologi limba străină nu este materie de profil, aşa că mulţi nici nu îşi dau prea mare interes să înveţe ceva; iar orele de limbi străine sunt, cum ziceam, insuficiente; nu cred că un nefilolog cu 2 ore pe săptămână învaţă limbă străină cât un filolog cu 20 ore pe săptămână şi apoi, mă îndoiesc că un absolvent de liceu bun, care vrea să se facă traducător autorizat, alege pt. asta să dea la facultatea de matematică sau de geografie, de pildă, sau la Academia de Poliţie. De aia este necesar să fie admişi numai cei cu studii superioare de profil, fiindcă profesia noastră nu este ceva din care se fac bani în timpul liber, cum eronat sugerează şi articolul din Libertatea citat de colegi.
4. "cum procedează acei traducători autorizaţi în momentul în care sunt citaţi să se prezinte la instanţe şi cum sunt plătiţi ei de către instanţe, din moment ce ei, nefiind PFA, nu pot emite chitanţă şi factură? Prin SRLul care i-a angajat? Mă îndoiesc că e legal."
RETINE: PFA nu este o conditie pt a desfasura activitatea ca traducator. Forma juridica sub care doresti sa iti desfasori activitatea e la libera ta alegere.. SRL, PFA, etc. Tu te-ai inregistrat PFA.. pt ca asa ai considerat ca te avantajeaza. Altii au preferat SRL-ul. In relatia cu institutiile statului situatia e aceeasi, indiferent daca esti SRL sau PFA. Traducatorul autorizat angajat al unui SRL presteaza acest serviciu tribunalului, Curtii de Apel, etc. SRL-ul emite factura. Faptul ca factura e emisa de un SRL nu are importanta. Tarifele insa sint obligatoriu calculate conform legii indiferent ca factura s-a emis de catre un SRL sau un PFA. Ele nu sint cele din lista de preturi ale SRL-ului sau ale PFA-ului in relatia cu piata libera.
E clar că iar vă faceţi că nu înţelegeţi ce zic: deci există traducători autorizaţi care au luat ţeapă şi s-au angajat ca "traducători", deci nu ca "traducători autorizaţi", la firme; respectivii traducători autorizaţi nu s-au făcut PFA şi nu şi-au făcut nici firmă proprie; dar sunt posesori de autorizaţie MJ şi sunt înscrişi la Tribunal; deci ăştia când sunt citaţi să presteze pentru instanţe, cum sunt plătiţi? Ca PFA nu au cum, dacă nu s-au înregistrat ca PFA, iar ca SRL nu au cum să fie plătiţi pentru simplul motiv că SRLul nu e al lor, e al cine ştie cui care nici măcar nu e traducător autorizat; de aia zic că nu au cum să fie plătiţi de instanţe.
Tocmai acesta trebuie să fie rolul uniunii profesionale: să introducă în COR ocupaţia "traducător şi interpret autorizat" ca ocupaţie de sine stătătoare, diferită de "traducător" şi de "traducător studii superioare" şi să organizeze profesia noastră ca profesie liberală, să excludă din clasa CAEN 743 subclasa 7430 traducerile _autorizate_, deci acestea din urmă să fie separate de restul traducerilor, şi de asemenea uniunea profesională să restricţioneze accesul celor necalificaţi şi neautorizaţi la profesie; eu cred că toată lumea este de acord că nu e normal ca oricine să poată exercita nestingherit profesia noastră şi nu e normal ca orice SRL, inclusiv un WC public din parc, să îşi bage în actul constitutiv codul CAEN de traduceri în general şi apoi să se apuce să facă, de fapt să intermedieze, traduceri _autorizate_ fără a avea vreo autorizaţie în acest sens. Precis toată lumea e de acord că aşa ceva trebuie stopat; traducătorii şi interpreţii autorizaţi au fost dezorganizaţi până acuma şi de aia situaţia lor s-a înrăutăţit pe zi ce trece, fiindcă nu au avut uniunea profesională care să le apere drepturile şi interesele. Fiindcă toţi trebuie să ştie: traducătorul şi interpretul autorizat nu are doar obligaţii, are şi drepturi. Un liber-profesionist nu poate fi membrul vreunui sindicat, deci sindicatul ca formă de organizare pică din start, de asta soluţia este uniunea profesională, exact cum e şi în cazul altor profesii libere. Cea mai apropiată de noi prin însuşi domeniul comun de activitate este profesia de notar public, de aceea asemănător cu ea trebuie să ne organizăm şi să funcţionăm şi noi. Atunci ne va fi bine tuturor.
Ştiu eu de ce unii cu SRLuri, chiar dacă sunt ei înşişi traducători şi interpreţi autorizaţi, sunt împotriva şi a tarifelor minime şi a unei uniuni profesionale care să apere drepturile traducătorilor; chiar un astfel de actual patron de birou de traduceri cândva încercase să facă o uniune profesională, cum de altfel au tot făcut unii prin toată ţara; dar omul cu gura lui a recunoscut că a ajuns la concluzia că e mult mai lesne a trăi din munca altora decât din munca ta; şi şi-a făcut de SRL de traduceri; când are chef, munceşte, când nu, nu, iar ce câştigă din munca traducătorilor autorizaţi pe care îi exploatează este mai mult decât ce câştigă din propria lui muncă.
Apropo, cu nişte luni în urmă, cineva întreba pe un fir din acest forum ce s-a întâmplat cu atâtea organizaţii de traducători care s-au tot înfiinţat de-a lungul timpului, iar Cristiana parcă i-a răspuns ceva de genul: şi care a rămas din ele? Mergând pe linkurile către siteurile acelor organizaţii, se constată că mai toate au devenit SRLuri; într-adevăr, singura care a rămas şi dăinuieşte de ani de zile este ATR, bravo ei; dar exact ce ziceam şi cu alte ocazii, ea nu acoperă toate problemele şi nevoile traducătorului şi interpretului autorizat, care sunt în bună parte diferite de cele ale altor tipuri de traducători; de asta e nevoie de uniune nouă, care să fie numai a traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi; o astfel de uniune, chiar dacă ar porni ca ONG, cum a pornit şi Colegiul Psihologilor din România, se va transforma în ceea ce trebuie să fie: uniune profesională închisă cum sunt celelalte uniuni ale altor profesii libere; o astfel de uniune nu ar fi şi nu ar avea de ce să fie nici împotriva ATR şi nici a nimănui, ea nu s-ar înfiinţa _contra_ ceva sau a cuiva, ci _pentru_ ceva, adică pentru apărarea drepturilor şi intereselor traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi şi rezolvarea problemelor cu care această profesie se confruntă într-un mod cât mai favorabil traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi din toată România. O astfel de uniune nu ar dăuna absolut niciunuia dintre membrii profesiei; atâta că unora nu le convine că vor trebui să trăiască strict din munca lor şi nu dintr-a altora, deşi acest lucru e ceva firesc, aşa este şi în alte profesii liberale, după cum am arătat deja.
[Bearbeitet am 2008-07-23 07:30]
| | | | Big Ben
Local time: 12:10
Romanian to English
| Initiative.. cel putin caraghioase..!:) | Jul 23, 2008 |
OVIDIU...!
Iar vii cu argumente eronate! Si iar ma vad nevoit sa iti atrag atentia ca aberezi grav.
1. "nu vreţi să admiteţi că "traducător" şi "traducător autorizat" sunt două chestii strict diferite"
LEGISLATIA NU FACE DIFERENTA!!! TRADUCATOR AUTORIZAT nu este o profesie distincta! NU EXISTA PROFESIA "TRADUCATOR AUTORIZAT" in ROMANIA sau in lume! Ti-a spus-o clar si Cristiana dar tu insisti ca cele 2 ar fi profesii diferite.
... See more OVIDIU...!
Iar vii cu argumente eronate! Si iar ma vad nevoit sa iti atrag atentia ca aberezi grav.
1. "nu vreţi să admiteţi că "traducător" şi "traducător autorizat" sunt două chestii strict diferite"
LEGISLATIA NU FACE DIFERENTA!!! TRADUCATOR AUTORIZAT nu este o profesie distincta! NU EXISTA PROFESIA "TRADUCATOR AUTORIZAT" in ROMANIA sau in lume! Ti-a spus-o clar si Cristiana dar tu insisti ca cele 2 ar fi profesii diferite.
2. "Şi eu cunosc astfel de colegi, lucrează ca angajaţi la frime "traducători" şi pe salariu fac numai "traduceri", nu "traduceri autorizate"; pe alea le fac în calitate de "traducător autorizat" PFA, nu de "traducător" angajat, şi nu pe salariu, ci pe facturi separate, emise de PFA pe SRLul respectiv.":o
Aoleuuuuu !!!! Dragul meu Ovidiu! Traducatorii posesori de autorizatii MJ (si posesori de PFA) au dreptul sa lucreze ca angajati full time in cadrul unei societati comerciale (firme import-export, multinationale care au angajati traducatori cu autorizatie MJ, birouri traduceri, etc). Respectivii traducatori sint angajati in cadrul societatii comerciale exact la fel ca orice alt angajat (portar, strungar, inginer, jurist, etc). Faptul ca ei au si un PFA acasa nu are relevanta (e problema lor si-l folosesc pt traducerile efectuate in particular, nu ca angajati). Ei sint angajati cu salariu fix + darile la stat, nu emit factura pe PFA pentru lucrarile efectuate in cadrul societatii angajatoare asa cum gresit sustii tu, au trecuta in cartea de munca profesia TRADUCATOR conform legislatiei, fac orice fel de traduceri pentru societatea comerciala respectiva (juridice, tehnice, comerciale, corespondenta afaceri, etc) si in functie de situatie, cu legalizare notariala, fara legalizare notariala. Acum ai inteles???
Diferenta e ca multinationalele de exemplu nu comercializeaza aceste traduceri (nu ca nu ar avea voie atit timp cit au codul caen aferent inregistrat in statut, ci pt ca nu aceasta este activitatea lor de baza) iar birourile de traduceri le comercializeaza in baza in baza codului caen aferent si in baza unui contract/comanda prestari servicii intre birou si clientul (pers fizica sau juridica).
3. Ovidiu .. eu te-am intrebat de cunostintele juridice necesare unui traducator autorizat pe care sustii tu, le-ai acumulat in facultate. Nu ma lua cu zaharelul cu tot soiul de comparatii cu liceenii, cu institutul de marina, etc TU PERSONAL CE EXPERIENTA AI ACUMULAT IN FACULTATE LEGATA DE TRADUCERILE JURIDICE?!
4. "E clar că iar vă faceţi că nu înţelegeţi ce zic: deci există traducători autorizaţi care au luat ţeapă şi s-au angajat ca "traducători", deci nu ca "traducători autorizaţi", la firme; respectivii traducători autorizaţi nu s-au făcut PFA şi nu şi-au făcut nici firmă proprie; dar sunt posesori de autorizaţie MJ şi sunt înscrişi la Tribunal; deci ăştia când sunt citaţi să presteze pentru instanţe, cum sunt plătiţi? Ca PFA nu au cum, dacă nu s-au înregistrat ca PFA, iar ca SRL nu au cum să fie plătiţi pentru simplul motiv că SRLul nu e al lor, e al cine ştie cui care nici măcar nu e traducător autorizat; de aia zic că nu au cum să fie plătiţi de instanţe."
GRESIT: eu, cit si alti colegi ai mei, unii aici pe forum, functionam ca SRL si prestam servicii de traduceri pentru autoritatile statului. Eliberam factura catre PARCHET, TRIBUNAL, CURTE DE APEL... ca SRL! Tu nici acum n-ai inteles ca PFA nu este conditie obligatorie pentru a desfasura aceasta activitate. Ma solicita, ma duc, inchei contract de prestari servicii pe SRL, prestez, le dau nr de cont si gata. Singura problema.. tarifele sint cele pe care le stim cu totii, fixe, si din experienta proprie stai si astepti 3 ore pina se intrunesc partile, traduci 1 ora si esti platit tot 1 ora. Mult timp pierdut aiurea fara a fi renumerat!
Ca veni vorba de timp, gata cu vorbaria.. La treaba ca sta productia! Spor la bani la toata lumea!
[Edited at 2008-07-23 07:50] ▲ Collapse
| | | | | Traducător şi traducător autorizat | Jul 23, 2008 |
Mă tem că totuşi legea face o diferenţiere între traducător şi traducător autorizat de MJ.
Atâta timp cât traducătorii care lucrează în baza autorizaţiei de la MJ pot face traduceri cam în orice domeniu, traduceri care necesită sau nu legalizare, iar traducătorii care lucrează în baza autorizaţiei eliberate de primării, nu pot face traduceri ce necesită legalizare, există o diferenţiere.
Ieri căutam ceva prin traducerile efectuate în ultimii 5 ani de... See more Mă tem că totuşi legea face o diferenţiere între traducător şi traducător autorizat de MJ.
Atâta timp cât traducătorii care lucrează în baza autorizaţiei de la MJ pot face traduceri cam în orice domeniu, traduceri care necesită sau nu legalizare, iar traducătorii care lucrează în baza autorizaţiei eliberate de primării, nu pot face traduceri ce necesită legalizare, există o diferenţiere.
Ieri căutam ceva prin traducerile efectuate în ultimii 5 ani de zile şi am constatat că am făcut destul de multe traduceri ce au necesitat legalizare, deşi nu au avut nicio legătură cu domeniul juridic. E absurd chiar şi fapul că pentru a traduce diplome de studii şi certificate de naştere trebuie să ai autorizaţie de la MJ. Oare chiar se poate compara un contract de cesiune cu un certificat de naştere ? Sau cu invitaţiile acelea de care aveai nevoie înainte ca să mergi într-o ţară din UE ? Nu mai spun că am tradus documentaţii tehnice ce făceau parte din dosare de licitaţie sau documentaţii contabile care necesitau legalizare. Chiar îmi sunt suficiente cunoştinţele în domeniul juridic pentru asta ? Părerea mea este că nu şi că ar trebui să am cunoştinţe în domeniul tehnic, economic, etc. Pe de altă parte, un coleg care are autorizaţie de la Primărie şi nu de la MJ nu are dreptul să efectueze traduceri în domeniul tehnic sau economic, în situaţia în care traducerile respective necesită legalizare, asta chiar dacă respectivul este specializat în efectuarea traducerilor tehnice sau economice. E oarecum ciudat, nu vi se pare ? Eu una, recunosc că nu stăpânesc la perfecţie termenii utilizaţi în contabilitate. Şi atunci ? Să accepte MJ şi absolvenţi de ASE nu doar de drept/filologie ? Absolvenţi de Politehnică ? Poate că ar trebui restrâns cumva domeniul traducerilor autorizate şi poate că ar trebui să nu mai fie necesară ştampila notarului pe o grămadă de documente.
Îmi pare rău Ovidiu, dar nici eu nu am făcut vreodată în facultate traduceri sau terminologie. Nu că nu am făcut traduceri în domeniul juridic, pur şi simplu nu am făcut traduceri. Poate că am învăţat nişte limbi străine, am citit o grămadă de cărţi şi mi-am îmbogăţit vocabularul, dar nu aş putea spune că facultatea m-a ajutat să devin traducător. La 18 ani am dat un test, l-am luat şi am început să fac traduceri de filme din limba engleză. În baza certificatului eliberat de Ministerul Învăţământului am fost angajată ca traducător de limba engleză şi pentru că aveam studii superioare, deşi terminasem polonă-italiană, am fost anagajată ca traducător cu studii superioare. Pentru că am căpătat ceva experienţă şi în domeniul juridic la societăţile la care am lucrat şi am fost bătută la cap non-stop, am decis să îmi iau autorizaţie şi pe limba engleză. Am dat examen şi am luat-o. Deci am terminat o facultate de profil, care totuşi nu m-a ajutat cu nimic, am obţinut autorizaţie pt. o limbă pe care nu am studiat-o în facultate. Nu cred că acceptarea de către MJ numai a celor care au terminat o facultate de profil este relevantă. Mi s-ar părea normal ca MJ să organizeze cursuri pentru cei interesaţi, care să coste cât o fi şi la absolvirea lor, în urma unui examen, să elibereze autorizaţia. Şi acces la cursurile respective să se acorde numai în baza îndeplinirii unor condiţii, în baza unui examen de admitere etc. N-ar trebui să fie atât de simplu cum scrie în articolul din Libertatea. Nu ar trebui să poată deveni chiar oricine traducător autorizat. Şi de fapt nu ar trebui să poată deveni oricine traducător, cu autorizaţie de la MJ sau de la primărie. Atâta timp cât nu se înăspresc condiţiile vor exista întotdeauna şi traducătorii cu "ar trebuii", "ar fii" şi "a-ţi venit", cei care îşi pun ştampila pe traduceri pe care nici măcar nu le-au văzut, cei care lucrează cu copy şi paste fără să mai verifice dacă se potriveşte sau cei care traduc manuale tehnice fără a avea bunul simţ de a se uita în dicţionar sau de a întreba un specialist.
În ce priveşte comercializarea traducerilor de către multinaţionale, acest lucru se întâmplă, cel puţin în cazul societăţilor de avocatură. În momentul în care societatea de avocatură are un traducător inhouse angajat cu contract de muncă sau cu contract de prestări servicii, clientului societăţii de avocatură pentru care se efectuează traducerile i se facturează respectivele traduceri şi sumele sunt tare măricele. În cazul în care nu există traducător inhouse şi traducerile sunt efectuate în exteriorul societăţii de avocatură, se refacturează. Nu spun că toate societăţile de avocatură fac asta, dar cele care au trecut de un anumit nivel, fac acest lucru. Şi le iese şi un profit bunicel fără să-şi bată capul prea tare. Păi să zicem că traducătorul costă societatea de avocatură 1500 de euro pe lună şi lucrează 100 de ore pe lună, iar rata orară pe care o plăteşte clientul pentru traduceri (da, se calculează la oră, nu la pagină), societăţii de avocatură, este de 50 euro/oră. Ies 5000 de euro... Nu-i rău, nu ?
[Editat la 2008-07-24 08:01] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Big Ben
Local time: 12:10
Romanian to English
| Traducator si traducator autorizat! | Jul 24, 2008 |
Ecaterina... Profesia de TRADUCATOR AUTORIZAT nu exista nici la noi in legislatie, nici in legislatia internationala. Exista doar profesia de TRADUCATOR! Faptul ca tu, Ovidiu, eu, am dorit sa ne largim gama serviciilor de traduceri/interpretariat si, pe linga serviciile de traduceri/interpretariat pe care le prestam in mod curent, sa putem face traduceri pentru organele de cercetare penala, pentru instantele judecatoresti, notariate, etc, nu inseamna ca facem parte dintr-o categorie speciala de ... See more Ecaterina... Profesia de TRADUCATOR AUTORIZAT nu exista nici la noi in legislatie, nici in legislatia internationala. Exista doar profesia de TRADUCATOR! Faptul ca tu, Ovidiu, eu, am dorit sa ne largim gama serviciilor de traduceri/interpretariat si, pe linga serviciile de traduceri/interpretariat pe care le prestam in mod curent, sa putem face traduceri pentru organele de cercetare penala, pentru instantele judecatoresti, notariate, etc, nu inseamna ca facem parte dintr-o categorie speciala de traducatori. Sintem TRADUCATORI ce pot efectua, pe linga traduceri din domeniul tehnic, economic, medical, etc si traduceri/interpretariat pentru autoritatile din legea 178/1997. Eu personal faceam traduceri/interpretariat din liceu, am continuat in facultate, si nu ocazional, ci zi de zi, pe perioade lungi, in baza unui contract, traducind proiecte de investitii/dezvoltare de sute de mii, milioane de dolari. Deci cu mult inainte de a-mi obtine autorizatia de la MJ (desigur, nu faceam traduceri pt instantele judecatoresti, tribunale, etc). Am fost angajat ca traducator/interpret full time sau prin conventie de diverse societati comerciale din tara si strainatate. Autorizatia de la Min. Justitiei nu m-a interesat. Mi-am obtinut-o la propunerea unui dintre angajatorii mei care avea uneori nevoie si de traduceri legalizate. Dar ca profesie, atit atunci cit si acum, in cartea mea de munca scrie conform legilor in vigoare TRADUCATOR! La momentul cind am functionat si ca PFA retin ca in declaratiile mele fiscale eliberate de MINISTERUL FINANTELOR scria tot simplu ... TRADUCATOR.. si nu TRADUCATOR AUTORIZAT (sau TRADUCATOR AUTORIZAT MIN JUSTITIEI ori alte titulaturi)..desi aveam autorizatie eliberata de MJ!
Ovidiu incearca sa ne convinga ca autorizatia eliberata de Ministerul Justitiei ne-ar face pe noi, posesorii ei, o categorie aparte! O categorie speciala de super traducatori! Eu ma indoiesc de acest fapt. Autorizatia aceea nu ne face nici mai destepti, nici mai capabili... ne da doar dreptul sa traducem pentru autoritatile listate in legea 178/1997. Nimic mai mult! Se poate trai foarte bine din traduceri si fara acea autorizatie. Sint foarte multi cei care nici macar nu isi doresc acea autorizatie. Nu-i intereseaza..!
Ecaterina.. sint foarte suparat pe tine!:D Il asteptam pe Ovidiu la cotitura sa ma lamureasca cum e cu traducerile din domeniul tehnic, financiar-bancar, medical pentru care clientul are nevoie de legalizare notariala, si pe care, conform utopiei lui, numai un traducator cu diploma de licenta filo sau drept va avea dreptul sa le faca. Iar tu mi-ai luat-o inainte!:P
As vrea sa-mi explice Ovidiu de ce crede el ca diploma de licentiat in filologie il face pe posesorul acesteia un extraordinar traducator tehnic/economic/etc si ii da dreptul exclusiv lui sa faca traduceri legalizate notarial din aceste domenii. Se va ajunge la situatia ridicola in care traducatori specializati in domeniul tehnic de exemplu (de formatie ingineri, cu autorizatie MJ obtinuta via examen MCC, desigur fara diploma de licenta filo sau drept) sa nu mai poata traduce materiale din domeniul tehnic pe care l-au studiat si in care au profesat ani de zile. Dar un absolvent de filo, in baza unei diplome de licenta, sa poata traduce, stampila si chiar legaliza notarial!:-D Hai sa fim seriosi si sa ne recunoastem limitele! Multi dintre traducatorii absolventi de filo, nici dupa ce termina de tradus un manual tehnic al unui utilaj/echipament, nu au o idee clara cum functioneaza masinaria respectiva!:-D Iar un inginer intelege ce si cum doar citind schita sau schema respectivului utilaj, fara prea multa traducere!
Ovidiu.. vad ca ai inceput sa intelegi cum stau lucrurile si ti-ai mai indulcit tonul. Am observat ca ti-ai modificat si ultimul mesaj dupa ce l-ai postat. Eu iti urez mult succes in demersurile tale. Daca vei reusi sa introduci profesia de TRADUCATOR AUTORIZAT in COR se pare ca vom fi PRIMA TARA din Europa care face diferenta intre TRADUCATOR si TRADUCATOR AUTORIZAT. Daca insa scopul tau principal e introducerea tarifelor minime, eu cred ca sansele sint zero. Vezi te rog si linkul foarte interesant pus de Dasa Suciu http://www.ceccar.ro/?P=A733, raportul lucrărilor Conferinţei prilejuite de "Ziua europeană a profesiilor liberale" din care citez:
"Comisia Europeană atrage atenţia asupra ameninţărilor la adresa concurenţei pe piaţa profesiilor liberale. Sunt 5 categorii de restricţii pentru care există argumente pro şi contra indicând luarea de măsuri pentru revizuirea reglementărilor existente: preţuri impuse, preţuri recomandate, publicitate, condiţii de acces şi drepturi rezervate exclusiv, structura întreprinderilor şi practicile multidisciplinare.
În cea mai mare parte a statelor membre onorariile aplicate pentru serviciile profesiilor liberale sunt negociate liber între prestatori şi clienţii acestora. Într-un mic număr de cazuri se menţin preţuri impuse, preţuri minime şi/sau preţuri maxime, aşa cum rezultă din studiul efectuat pentru 6 profesii liberale şi 15 ţări membre.
Raportul apreciază că preţurile impuse şi preţurile minime sunt instrumentele de reglementare cele mai nefaste pentru concurenţă, în măsura în care acestea suprimă sau reduc semnificativ avantajele pe care o piaţă concurenţială le prezintă pentru consumatori"
Bafta!
[Edited at 2008-07-24 10:26] ▲ Collapse
| | | | | propuneri de-a dreptul pur şi simplu amuzante | Jul 24, 2008 |
Mai acu vreo ora şi ceva, primesc un mail.
"
Buna ziua,
Firma XXX, care v-a solicitat in data de xxxx traducerea unui extras de la Registrul Juridic National din X, Polonia, din limba polona in limba romana, va solicita din nou acelasi extras insa in limba polona. Intrucat nu avem decat o copie a acestui extras in limba polona am avea nevoie de traducerea originala in limba polona pana maine dimineata pentru a o depune la Oficiul National al Registrului Comertului din Roman... See more Mai acu vreo ora şi ceva, primesc un mail.
"
Buna ziua,
Firma XXX, care v-a solicitat in data de xxxx traducerea unui extras de la Registrul Juridic National din X, Polonia, din limba polona in limba romana, va solicita din nou acelasi extras insa in limba polona. Intrucat nu avem decat o copie a acestui extras in limba polona am avea nevoie de traducerea originala in limba polona pana maine dimineata pentru a o depune la Oficiul National al Registrului Comertului din Romania.
In speranta ca ne puteti ajuta cu aceasta traducere in original, va atasam copiile in limba polona si romana a extrasului mai sus mentionat."
Am citit de 3 ori ca să înţeleg ce voia tânăra doamnă. Practic dorea să fac o traducere în polonă, după o traducerea legalizată în română, făcută tot de mine, a unei copii a unui extras de la Registrul Comerţului din Polonia. Cică ei au nevoie de originalul după care s-a făcut traducerea în limba română, pentru că ei nu îl mai găsesc şi să retraduc eu în polonă pentru ca ei să-l depună ca original la RC Bucureşti. Lol ??!!! ▲ Collapse
| | | | Dasa Suciu
Local time: 12:10
English to Romanian
+ ...
| Traducătorul şi traducătorul autorizat | Jul 24, 2008 |
Big Ben wrote:
Profesia de TRADUCATOR AUTORIZAT nu exista nici la noi in legislatie, nici in legislatia internationala.
Dar există totuşi la noi în ţară, chiar în legea 178/1997.
În plus, vă informez că a existat sau s-a vrut să existe o lista a profesiilor şi ocupaţiilor reglementate prin legi speciale legată de Legea 300/2004. Cum această lege a fost abrogată, în prezent o astfel de listă nu mai există. Acest lucru a adâncit şi mai mult ceaţa în care se află astăzi multe profesii liberale, precum şi altele pe cale de apariţie pentru că aşa este firesc. Această listă mai poate fi găsită totuşi pe saitul MIMMC:http://www.mimmc.ro/propuneri_lg/
Faceţi click pe Propunere de norme metodologice... şi veţi găsi apoi Anexa 1 care se poate descărca. Acolo apare traducătorul autorizat.
Legislaţia este cea care face această diferenţiere între traducători.
Tot pe sait, puteţi descărca şi recomandarea cu privire la aplicarea L 300/2004, care nu-şi mai are rostul acum, această lege fiind abrogată prin apariţia OUG 44/2008 despre care am tot scris eu. Este interesantă această recomandare şi lămuritoare în multe privinţe!
Deci legislaţia este cea care împarte traducătorii în traducători comercianţi (având cod CAEN) - ceea ce nu e chiar în regulă, pentru că cei ce practică o profesie liberală nu pot fi comercianţi- şi traducători necomercianţi (autorizaţi de MJ, fără cod CAEN). Şi lucrul ăsta nu îl spun eu, ci specialiştii în domeniu. Citez:
a) comerciantii, persoanele fizice, autorizate de catre primariile in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, pentru a desfasura activitatile economice al caror nomenclator este prevazut in anexa nr. 1 din H.G. nr. 1766/2004 7 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent...
b) „necomerciantii”, persoanele fizice, autorizate de catre diferite ministere pentru a desfasura activitati reglementate de legi speciale, activitati ce intra in categoria faptelor de natura civila, gen in raport cu faptele de comert si care sunt cunoscute sub denumirea de meserii sau profesii cu drept de libera practica – cele desfasurate de medici, stomatologi, avocati, consilieri juridici, notari, arhitecti etc.
Sursa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_9998/Subventionarea/locurilor/de/munca/pentru/angajatorii/persoane/fizice.html
Deci traducătorii din prima categorie nu ar fi liber-profesionişti, cei din cea de-a doua, da!!!
Mai este interesant de observat că proiectul la OUG 44/2008 se referea şi la profesiile liberale, avea chiar o definiţie, dar OUG definitivă, aşa cum a apărut, exclude profesiile liberale de la aplicabilitatea legii. Acest lucru mă face să mă întreb dacă nu cumva ni se pregăteşte ceva... E doar o părere!
[Edited at 2008-07-24 19:17]
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Oferte cel puţin caraghioase | TM-Town | Manage your TMs and Terms ... and boost your translation business
Are you ready for something fresh in the industry? TM-Town is a unique new site for you -- the freelance translator -- to store, manage and share translation memories (TMs) and glossaries...and potentially meet new clients on the basis of your prior work.
More info » |
| | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
